Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
În timpul somnului, hipocampul, o regiune esențială a creierului, se „resetează”, pregătind neuronii pentru a forma noi amintiri și a consolida informațiile învățate, conform unor descoperiri recente....
Funcția principală a creierului uman este de a crea amintiri, care ne permit să reținem și să ne reamintim informații de-a lungul timpului. Neuronii, celule speciale din creier, ajută la crearea amintirilor, care sunt stocate în zona hipocampusului.
Factorii stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice, meditația și somnul adecvat, pot îmbunătăți memoria. Cu toate acestea, înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei este încă limitată.
Un studiu recent publicat în revista Science a constatat că, în timpul somnului, hipocampusul devine silențios sau în mare parte inactiv, permițând neuronilor să se reseteze, făcându-i disponibili pentru a crea noi amintiri în ziua următoare. Această cercetare urmărește să înțeleagă acțiunile creierului din timpul somnului care favorizează sau defavorizează memoria.
Având în vedere că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind, înțelegerea relației dintre somn și memorie va oferi informații despre cum să abordăm condițiile dăunătoare memoriei.
Pe scurt, creierul uman joacă un rol crucial în crearea memoriei, iar înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei poate oferi informații valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a memoriei.
Cercetătorii au descoperit că hipocampul, format din trei regiuni principale: CA1, CA2 și CA3, devine „tăcut” în timpul somnului. Acest lucru se datorează „reducerii la tăcere” a zonelor CA1 și CA3 în timpul învățării în timpul zilei, care sunt regiuni active.
Această „reducere la tăcere” permite neuronilor să se reseteze în timpul somnului. Studiul a constatat că, pentru ca neuronii să imprime amintiri în memorie, aceștia au nevoie de pauze sau de o „resetare” pentru a putea crea amintiri adecvate.
Regiunea de mijloc, CA2, generează această stare, permițând neuronilor să se „reseteze” în timpul somnului. Această descoperire evidențiază importanța somnului pentru formarea memoriei creierului.
Citește și: Proteinele la micul dejun. Cât de eficiente sunt shake-urile proteice la prima oră
Foto: Freepik
Un studiu realizat de Oliva și echipa sa a dezvoltat instrumente pentru îmbunătățirea potențială a memoriei, ceea ce ar putea ajuta medicii în tratarea bolilor legate de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, și ar putea elimina amintirile negative sau traumatice ale persoanelor pentru a ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetarea identifică neuronii specifici și circuitele neuronale responsabile de procesele de memorie precum consolidarea și resetarea, permițând tratamente mai specifice pentru diferite afecțiuni ale memoriei. Următorul pas în cercetare este înțelegerea modului în care creierul coordonează solicitările mari de memorie, deoarece avem întotdeauna multe lucruri de învățat și de reținut de-a lungul vieții noastre.
Un studiu realizat de Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack, co-director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Centrul Medical Universitar Hackensack, oferă o perspectivă asupra modului în care somnul resetează creierul pentru o nouă învățare.
Studiul sugerează că înțelegerea rolului regiunii CA2 în reducerea la tăcere și resetarea circuitelor de memorie ar putea conduce la terapii care îmbunătățesc consolidarea memoriei și previn declinul cognitiv ulterior la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
În plus, optimizarea calității somnului prin intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ar putea fi esențială în gestionarea acestor afecțiuni. Parulekar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege variațiile individuale ale tiparelor de somn și ale activității creierului pentru a personaliza aceste terapii potențiale.
De asemenea, ea subliniază importanța transpunerii acestor rezultate în studii clinice pentru a testa eficacitatea intervențiilor care vizează circuitul CA2 sau calitatea somnului la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.