Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări de comportament

Stresul ar putea produce schimbări rapide și de lungă durată în structura creierului, spun cercetătorii.
Cercetările conduse de Si-Qiong June Liu, MD, doctor, profesor de biologie celulară și anatomie la LSU Health New Orleans School of Medicine, au arătat cum stresul schimbă structura creierului și relevă o potențială țintă terapeutică pentru prevenirea sau inversarea acesteia.
Rezultatele sunt publicate în Journal of Neuroscience.
Lucrând cu un model de șoarece, Liu și echipa sa de cercetare au descoperit că un singur eveniment stresant a produs schimbări rapide și de lungă durată în astrocite, celulele creierului care curăță mesageri chimici numiți neurotransmițători după ce au comunicat informații între celulele nervoase. Episodul stresant a făcut ca ramurile astrocitelor să se micșoreze de sinapse, spațiile prin care se transmite informația de la o celulă la alta.
De asemenea, echipa a descoperit un mecanism care duce la perturbarea comunicării. Ei au descoperit că în timpul unui eveniment stresant, hormonul de stres norepinefrină suprimă o cale moleculară care produce în mod normal o proteină, GluA1, fără de care celulele nervoase și astrocitele nu pot comunica între ele.
„Stresul afectează structura și funcția atât a neuronilor cât și a astrocitelor", notează dr. Liu. "Deoarece astrocitele pot modula direct transmisia sinaptică și sunt implicate critic în comportamentul legat de stres, prevenirea sau inversarea schimbării provocate de stres în astrocite este o modalitate potențială de a trata tulburările neurologice legate de stres. Am identificat o cale moleculară care controlează sinteza GluA1 și prin aceasta, remodelarea astrocitelor în timpul stresului. Acest lucru sugerează noi ținte medicamentoase pentru o posibilă prevenire sau inversarea modificărilor induse de stres", spune medicul.
„Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări durabile în comportamentul uman și fiziologie"
Medicul spune că din moment ce multe căi de semnalizare sunt conservate de-a lungul evoluției, căile moleculare care duc la remodelarea structurală astrocitară și la suprimarea producției de GluA1 pot apărea, de asemenea, la persoanele care experimentează un eveniment stresant.
„Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări durabile în comportamentul uman și fiziologie", adaugă Liu. "Experiența evenimentelor traumatice poate duce la tulburări neuropsihiatrice, inclusiv anxietatea, depresia și dependența de droguri. Investigarea neurobiologiei stresului poate dezvălui cum stresul afectează conexiunile neuronale și, prin urmare, funcția creierului. Această cunoaștere este necesară pentru dezvoltarea de strategii pentru prevenirea sau tratarea acestor tulburări neurologice legate de stres", a explicat dr. Liu.
Studiul aici.
-
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!