Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări de comportament

Stresul ar putea produce schimbări rapide și de lungă durată în structura creierului, spun cercetătorii.
Cercetările conduse de Si-Qiong June Liu, MD, doctor, profesor de biologie celulară și anatomie la LSU Health New Orleans School of Medicine, au arătat cum stresul schimbă structura creierului și relevă o potențială țintă terapeutică pentru prevenirea sau inversarea acesteia.
Rezultatele sunt publicate în Journal of Neuroscience.
Lucrând cu un model de șoarece, Liu și echipa sa de cercetare au descoperit că un singur eveniment stresant a produs schimbări rapide și de lungă durată în astrocite, celulele creierului care curăță mesageri chimici numiți neurotransmițători după ce au comunicat informații între celulele nervoase. Episodul stresant a făcut ca ramurile astrocitelor să se micșoreze de sinapse, spațiile prin care se transmite informația de la o celulă la alta.
De asemenea, echipa a descoperit un mecanism care duce la perturbarea comunicării. Ei au descoperit că în timpul unui eveniment stresant, hormonul de stres norepinefrină suprimă o cale moleculară care produce în mod normal o proteină, GluA1, fără de care celulele nervoase și astrocitele nu pot comunica între ele.
„Stresul afectează structura și funcția atât a neuronilor cât și a astrocitelor", notează dr. Liu. "Deoarece astrocitele pot modula direct transmisia sinaptică și sunt implicate critic în comportamentul legat de stres, prevenirea sau inversarea schimbării provocate de stres în astrocite este o modalitate potențială de a trata tulburările neurologice legate de stres. Am identificat o cale moleculară care controlează sinteza GluA1 și prin aceasta, remodelarea astrocitelor în timpul stresului. Acest lucru sugerează noi ținte medicamentoase pentru o posibilă prevenire sau inversarea modificărilor induse de stres", spune medicul.
„Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări durabile în comportamentul uman și fiziologie"
Medicul spune că din moment ce multe căi de semnalizare sunt conservate de-a lungul evoluției, căile moleculare care duc la remodelarea structurală astrocitară și la suprimarea producției de GluA1 pot apărea, de asemenea, la persoanele care experimentează un eveniment stresant.
„Stresul modifică funcția creierului și produce schimbări durabile în comportamentul uman și fiziologie", adaugă Liu. "Experiența evenimentelor traumatice poate duce la tulburări neuropsihiatrice, inclusiv anxietatea, depresia și dependența de droguri. Investigarea neurobiologiei stresului poate dezvălui cum stresul afectează conexiunile neuronale și, prin urmare, funcția creierului. Această cunoaștere este necesară pentru dezvoltarea de strategii pentru prevenirea sau tratarea acestor tulburări neurologice legate de stres", a explicat dr. Liu.
Studiul aici.
-
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.