Cât de dăunătoare sunt gândurile negative. Boala pe care o pot produce

Gândirea negativă repetitivă poate fi dăunătoare. Un nou studiu a descoperit că astfel de modele de gândire ar putea fi legate de un risc mai mare de a dezvolta boala...
Studiul (link direct), publicat în jurnalul Alzheimer & Dementia, arată că gândirea negativă repetitivă - sau RNT - a fost legată de declinul cognitiv, precum și depunerea de proteine dăunătoare legate de Alzheimer. Cercetătorii de la University College London au spus că riscul crescut de boală Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, se întâmplă atunci când modelele de gândire negativă sunt pe termen lung, decât gândirea negativă pe termen scurt.
Pentru studiu, cercetătorii au avut aproape 300 de participanți cu vârsta de peste 55ani care au completat chestionare complete bazate pe modul în care gândesc despre experiențele negative. De-a lungul a doi ani, cercetătorii au măsurat alți factori precum simptomele depresiei și anxietății, în timp ce funcțiile cognitive au fost măsurate prin memorie, interval de atenție, cogniție spațială și limbaj. Cercetătorii au supus, de asemenea, un grup de participanți la scanări ale creierului PET, măsurând două proteine - tau și amiloid - care provoacă demență atunci când acestea se produc în creier.
Gândirea negativă, un declin cognitiv mai accelerat
Studiul a descoperit că, pe o perioadă de patru ani, participanții care au prezentat modele RNT mai mari au suferit un declin cognitiv mai mare, precum și scăderi ale memoriei. Acești participanți au avut, de asemenea, mai multe șanse să aibă depozite de amiloid și tau în creierul lor. În plus, depresia și anxietatea au contribuit la declinul cognitiv.
Mai mult, potrivit autorilor studiului, depresia și anxietatea în perioada de viață medie și bătrânețe sunt deja cunoscute ca factori de risc pentru demență. Aceștia au descoperit că anumite modele de gândire implicate în depresie și anxietate ar putea fi un motiv de bază pentru care persoanele cu aceste tulburări au mai multe șanse să dezvolte demență.
Studiul complet, aici.
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.