Varicela și herpesul, factori de risc pentru Alzheimer. Medic: Pot duce la neuroinflamare

Boala Alzheimer poate să fie declanșată de varicelă și herpes, doi viruși comuni. Care este explicația.
Boala Alzheimer, care este cea mai frecventă cauză a demenței, are printre factorii de risc vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav, precum și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet, femeile fiind mai predispuse să dezvolte această boală neurodegenerativă.
Potrivit Medical News Today, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tufts din Medford (Massachusettes) a sugerat că o combinație de viruși foarte comuni, al varicelei și al herpesului, ar putea fi o cauză principală a bolii Alzheimer.
Astfel, virusul responsabil pentru varicelă și zona zoster ar putea activa activa un virus herpetic latent puternic asociat în starea sa activă cu Alzheimer. Zona Zoster este boala infecțioasă cauzată de virusul varicelo-zosterian (VVZ), același agent patogen care determină și varicela în perioada copilăriei, aceasta fiind de fapt reactivarea virusului care a cauzat varicela în copilărie. Trebuie reamintit că atât pentru varicelă, cât și pentru Zona Zoster există vaccinuri.
Zona Zoster: cauze, simptome, diagnostic, tratament. Legătura dintre VARICELĂ și Zona Zoster
Dr. Ruth Itzhaki, coautorul lucrării, susține că ”vârsta și declinul sistemului imunitar odată cu vârsta, precum și imunosupresia” sunt factorii care pot trezi VVZ sub formă de Zona Zoster la un adult.
Mai mult, înainte de acest studiu, ”VVZ a fost legat de Alzheimer, da legătura era neclară, iar mecanismele nu erau înțelese”, a mai spus dr. Itzhaki.
Studiu a constatat că atunci când VVZ se activează sub formă de Zona Zoster, acesta reactivează virului herpes simplex de tip 1 (HSV 1) aflat în stare latentă. În 2021, dr. Itzaki a publicat un studiu care compila un număr semnificativ de cercetări care arată o asociere între HSV 1, un virus care se regăsește la 50-80% dintre americani, și Alzheimer.
Mituri despre Alzheimer. Ce trebuie să știi despre boală și cum o previi
”Ceea ce se știe acum este că bolile infecțioase, în general, conferă un risc de boala Alzheimer, iar rezultatele noastre explică acest lucru în cazul herpesului zoster. Acum investigăm dacă este cazul și pentru alte infecții. Dacă este, atunci ar explica riscul major pe care îl prezintă bolile infecțioase”, spune dr. Itzhaki. De asemenea, mai susține aceasta, pe lângă factorii deja cunoscuți ai apariției varicelei se pot adăuga ”stresul, imunosupresia, lumina UV și menstruația”.
Dr. Tharick Pascoal, profesor asistent de psihiatrie și neurologie la Facultatea de Medicină a Universității din Pittsburgh, care nu a fost implicat în studiu, a comentat rezultatele.
”Acest studiu se adaugă la ansamblul de dovezi care sugerează că HSV-1 poate duce la neuroinflamare, care este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer.
În mod interesant acest studiu sugerează că acest lucru se produce independent de depunerea de amiloid și tau, ceea ce poate susține ideea că există căi independente de neuroinflamare care duc la boala Alzheimer sau că prezența inflamației scade rezerva cerebrală, ceea ce face ca pacienții să fie mai susceptibili la dezvoltarea bolii Alzheimer”, mai spune Pascoal, adăugând că ”dacă aceasta din urmă este adevărată ne putem imagina că diverși viruși pot crește riscul de Alzheimer, inclusiv Covid”.
Autorii studiului au remarcat că există dovezi că atât HSV 1 și VVZ pot deveni activate după infectarea cu coronavirus.
Alzheimer, diagnosticat cu 17 ani înainte. Cercetător: Boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome
Un grup de cercetători germani au dezvoltat un senzor care identifică biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, iar acest lucru oferă o șansă în plus de a detecta boala Alzheimer înainte de apariția oricăror simptome.
De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.
Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Daily.
Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.
”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu ulterior, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum. Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner. Citește mai departe AICI.
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%