Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Pe măsură ce oamenii de știință aprofundează mai mult natura Parkinson-ului, cu atât se pare că este mai variat, cu numeroase subtipuri. O nouă revizuire propune ca boala Parkinson să se încadreze...
Într-un document recent al Journal of Parkinson's Disease, oamenii de știință din Danemarca susțin modul în care rezultatele obținute din studiile de imagistică și țesuturi se potrivesc cu o teorie a Parkinson-ului care împarte afecțiunea "într-un prim PNS și un subtip CNS-prim", notează Medical News Today.
Boala Parkinson distruge în principal celulele dopaminei din zona substanței nigra a creierului. Aceasta este partea care controlează mișcarea.
Această deteriorare dă naștere la cele mai frecvente simptome, inclusiv tremor, rigiditate și dificultăți de echilibru.
Boala Parkinson poate provoca, de asemenea, modificări emoționale, depresie, constipație, perturbări ale somnului și probleme urinare.
Modelul simptomelor și rata lor de progresie pot varia foarte mult în rândul pacienților.
O caracteristică distinctivă a Parkinsonului este, totuși, acumularea și răspândirea grupurilor toxice de proteine alfa-sinucleine numite corpuri Lewy. Aceste grupe sunt, de asemenea, caracteristici ale demenței cu corpurile Lewy.
Dezbaterea originilor Parkinsonului
Unii oameni de știință au propus că alfa-sinucleina toxică se formează în PNS a intestinului și se răspândește la creier, care face parte din SNC, prin nervul vag.
"Cu toate acestea, nu toate studiile de autopsie sunt de acord cu această interpretare", spune dr. Per Borghammer, care lucrează în Departamentul de Medicină Nucleară și PET la Spitalul Universitar Aarhus din Danemarca.
„În unele cazuri", adaugă el, „creierul nu conține patologie la„ punctele de intrare "importante în creier, cum ar fi nucleul vagului dorsal din partea inferioară a trunchiului creierului.
Dr. Borghammer și colega sa Nathalie Van Den Berge, doctorat. - a Departamentului de Medicină Clinică din cadrul Universității Aarhus - sunt cei doi autori ai noii recenzii.
Aceștia discută și evaluează rezultatele studiilor de imagistică de la persoane cu boala Parkinson și teste pe țesuturile modelului uman și animal.
În diferențierea dintre un prim-tip PNS și un subtip CNS-teoriu de Parkinson, acestea se concentrează pe un simptom numit tulburare de comportament de somn REM (RBD).
RBD și cele două tipuri de Parkinson
Persoanele cu RBD par să își îndeplinească visele în timpul somnului REM. Acest lucru poate duce la un comportament violent care poate dăuna individului sau partenerului lor de pat.
RBD afectează până la 0,5% dintre adulți, adulții în vârstă fiind printre cei mai susceptibili de a experimenta afecțiunea. Cu toate acestea, rata este mult mai mare printre cei cu boala Parkinson și demența cu corpurile Lewy.
Dr. Borghammer și Van Den Berge sugerează că caracteristica distinctivă a primului subtip PNS de Parkinson este prezența RBD în faza timpurie sau prodromă a bolii - înainte de apariția simptomelor clasice legate de mișcare.
„Este o componentă centrală a acestei ipoteze", scriu ei, „faptul că primul fenotip PNS pare să fie puternic asociat cu prezența [RBD] în timpul prodromului bolii [Parkinson], în timp ce primul fenotip CNS este mai mult adesea negativ RBD în timpul fazei prodromale. "
În concluzie, autorii sugerează că ipoteza lor „pare capabilă să explice o serie de descoperiri discrepante" în literatura de specialitate și oferă o nouă direcție pentru explorarea ulterioară a originilor și progresiei bolii Parkinson.
Este probabil ca aceste tipuri diferite ale bolii [Parkinson] să aibă nevoie de strategii diferite de tratament.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.