Bacteriile din intestin ar putea condiționa răspunsul organismului la imunoterapie, metodă nouă utilizată împotriva unor tipuri de cancer.
Răspunsul la imunoterapia împotriva cancerului ar putea depinde de bacteriile care își au originea în intestin și care se deplasează la tumoare, potrivit unor noi cercetări.
Un studiu realizat de cercetătorii de la UT Southwestern Medical Center și Universitatea din Chicago sugerează exact acest lucru, dezvăluind că bacteriile intestinale pot pătrunde în celulele tumorale și pot spori eficacitatea unei imunoterapii experimentale care vizează proteina CD47.
Folosind șoareci pentru experimente, oamenii de știință au descoperit că microbul intestinal Bifidobacterium se acumulează în tumori, transformând tumorile anti-CD47 nerespondente în unele receptive.
Studiul echipei, publicat astăzi în Journal of Experimental Medicine, a descoperit că răspunsul la tratament depinde de tipul de bacterii care trăiesc în intestin. Au identificat apoi mecanismul, constatând că o combinație de anticorpi împotriva CD47 și bacteriile din intestin funcționează după tiparul STING al imunității înnăscute a organismului - prima linie de apărare a organismului împotriva infecției.
Experimentele lor au folosit șoareci din diferite resurse, șoareci hrăniți cu antibiotice și șoareci crescuți într-un mediu fără germeni.
Într-un experiment, ei au studiat șoarecii crescuți în două medii diferite și care aveau amestecuri distincte de bacterii în intestine. Un grup a răspuns la anti-CD47, iar altul nu. Al doilea grup a devenit receptiv, însă, după ce a fost populat cu respondenți, ceea ce indică faptul că s-a produs transferul bacteriilor intestinale înter grupuri, oral sau prin contact, spun cercetătorii.
Proteina CD47 este exprimată la niveluri ridicate pe suprafața multor celule canceroase, unde acționează ca un semnal „nu mă mânca” la nivelul macrofagelor sistemului imunitar, cunoscute în mod obișnuit ca celule albe din sânge. Practic, CD47 oprește celulele albe să-și facă datoria și să elimine celulele canceroase.
Drept urmare, anti-CD47, cunoscută și sub numele de terapia de blocaj CD47, este în prezent investigată în studii clinice multiple. Cu toate acestea, studiile efectuate la șoareci care au precedat acele studii au avut rezultate mixte, doar unii șoareci răspunzând la terapia anti-CD47, explică autorul corespondent Yang-Xin Fu, doctor, profesor de patologie, imunologie și radiații la UT Southwestern. „Am simțit că trebuie să îmbunătățim terapia anti-CD47 și să înțelegem mecanismele”, spune el, determinându-și echipa să se întrebe despre microbiomul intestinal, bacteriile care cresc în intestine și cum ajută acestea la digestie.
Este cunoscut faptul că acel ecosistem bacterian, uneori numit microbiota, afectează capacitatea intestinului de a rezista agenților patogeni și răspunsul gazdei la imunoterapia cancerului. „Dar cum cum face microbiota asta, nu a fost clar”, spune Fu. „Acest studiu constată că o parte din bacteriile din intestin se deplasează către tumoră și ajung în celule sau microenvironnement, unde bacteriile facilitează capacitatea proteinei CD47 de a bloca atacul tumorii. Am descoperit că face asta prin calea de semnalizare imunitară numită stimulator al gene interferonice (STING). Rezultatele sugerează că un probiotic ar putea fi folosit într-o zi pentru îmbunătățirea terapiei anti-CD47”, spune Fu.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că șoarecii purtători de tumori care răspund în mod normal la tratamentul anti-CD47 nu au reușit să răspundă dacă bacteriile lor intestinale au fost ucise de antibiotice. În schimb, tratamentul anti-CD47 a devenit eficient la șoarecii care, de obicei, nu răspund atunci când acestor animale le-au fost administrate Bifidobacteria, un tip de bacterii care se găsește adesea în tractul gastro-intestinal al șoarecilor sănătoși și al oamenilor.
Ei au descoperit în continuare că bacteriile migrează în tumori, activând calea de semnalizare imunitară STING. Acest lucru determină producerea de molecule de semnalizare imună, cum ar fi interferonii de tip 1 și activarea celulelor imune care par să atace și să distrugă tumora odată ce agentul anti-CD47 anulează eticheta CD47 „Nu mă mânca”, relatează cercetătorii. Cercetătorii au descoperit că șoarecii incapabili genetic să activeze interferonul de tip 1 nu au reușit să răspundă la abordarea de imunoterapie bacteriană. În mod similar, șoarecii care nu pot accesa calea STING nu au arătat niciun beneficiu de la abordarea combinată a bacteriilor-imunoterapie, confirmând că semnalizarea STING este esențială.
„Este foarte posibil ca mai multe tipuri de microbiote intestinale să poată spori imunitatea tumorii într-un mod similar și am dori să investigăm asta”, adaugă el.
Sursa, aici.
Cancerul de sân ucide tot mai puține femei tinere. Scădere uimitoare a mortalității doar într-un singur deceniu!
Terapia care vindecă cel mai agresiv tip de cancer. Oferă o supraviețuire de peste 18 ani.
Când și la cine apar metastazele cerebrale în cancerul mamar metastatic. Care sunt cele mai expuse categorii.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
La vârsta a doua, prevenția cancerului devine o prioritate. E important să nu vă bazați pe mituri, ci pe informații validate științific.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Această combinație extrem de comună menține celulele canceroase într-o stare latentă și nu le permite să se dezvolte.
De ce recidivează cancerul. Ce se întâmplă cu celulele canceroase după tratamentul oncologic.
Mircea Diaconu și Steve Jobs au fost diagnosticați cu aceeași boală: cancerul de pancreas. Este una dintre cele mai agresive forme de cancer.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Conform unui studiu, pacientele mai în vârstă cu cancer mamar care utilizează cremă cu estrogen trăiesc mai mult.
