Potrivit unei statistici, 20% dintre pacienții cu cancer care și-au dorit un loc de muncă au fost refuzați de către angajatori, din cauza afecțiunii de care suferă.
De asemenea, unu din trei pacienți care își descoperă o formă de cancer în perioada în care lucrează amână cât poate de mult să-și informeze angajatorul în acest sens.
Teama de excluziune și discriminare la locul de muncă îi face pe mulți pacienți oncologici să evite să vorbească public despre problema de sănătate cu care se confruntă.
Un sondaj realizat pe un grup reprezentativ de pacienți care au trecut sau încă trec printr-un tratament împotriva cancerului arată că 30% dintre ei amână informarea angajatorului, temându-se de lipsa de înțelegere. De altfel, aproape 17% dintre cei chestionați spun că au decis, de comun acord cu angajatorul, să încheie colaborarea. În același timp însă, 6 din 100 de astfel de angajați se simt obligați să demisioneze, chiar dacă nu li se cere explicit acest lucru.
„Intenționată sau nu, discriminarea la locul de muncă în cazul pacienților cu afecțiuni oncologice există. Pacientul care primește un astfel de diagnostic are nevoie de sprijin, nu doar de la personalul medical care îl tratează și de la familie, ci și de la colegi și angajatori. Într-o perioadă atât de grea pentru el, când riscul de depresie este extrem de mare, acest pacient/angajat are nevoie să știe că este în continuare valoros pentru companie și că nu este definit de boala de care suferă. Cred că încă mai este mult de lucrat în ceea ce privește acceptarea la locul de muncă. De altfel, studiile arată că în aceste cazuri, colegii de la locul de muncă pot forma o rețea vitală de sprijin. Conversațiile despre această afecțiune, faptul că păstrează legătura cu pacientul cât timp acesta lipsește, toate pot avea un impact pozitiv în recuperarea fizică și psihică a angajatului bolnav”, spune Alina Comănescu, președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate.
Aproape 20% primesc joburi inferioare
Și pacienții care au încheiat tratamentul pentru cancer și îți doresc să se întoarcă la muncă trec prin situații asemănătoare. Aproximativ 60% dintre ei își reiau activitatea, însă peste 17% dintre aceștia sunt trimiși în posturi inferioare celor pe care le-au avut înainte.
Doar 30% dintre cei care au revenit la muncă spun că s-au bucurat de sprijin din partea angajatorului sau a colegilor.
Dinte cei care nu și-au reluat activitatea după tratament, 10% nici măcar nu au încercat, de teama unui refuz, iar 25% sunt încă în căutarea unui job.
„Pacientul oncologic are nevoie de susţinere şi de înţelegere, dar în acelaşi timp nu trebuie să fie tratat diferit din cauza acestui diagnostic. Capacitatea de muncă este diminuată în anumite perioade ale tratamentului, este nevoie de concediu medical, însă etapele sunt bine determinate şi odată finalizat parcursul, cei mai mulţi dintre pacienţi îşi pot relua activitatea. De-a lungul timpului, oamenii ne-au împărtăşit experienţe variate, de la situaţii în care au primit suport necondiţionat şi pe o perioadă nedeterminată, până la nevoia de a renunţa la locul de muncă, refuz de angajare şi chiar adevărate conflicte între angajat şi angajator. Un pacient care beneficiază de sprijin şi are tot suportul familiei, al colegilor şi al prietenilor trece mai repede şi acceptă mai uşor momentul, ceea ce ne ajută şi pe noi în intenţia curativă a tratamentului“, consideră dr. Cristian Barbu, director medical al unei clinici private.
Peste 20% din cazurile de cancer sunt în Europa
Ultimele cifre oficiale la nivel european arată că în Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume, această afecțiune fiind a doua cauză importantă de morbiditate și deces în această zonă. În România, numărul estimat de cazuri noi în anul 2018 a fost de puţin peste 83.000, numărul estimat de decese pentru aceeași perioadă fiind de aproape 60.000.
Studiul a fost realizat pe aproape o sută de persoane, cu vârste cuprinse între 21 şi 66 de ani, în perioada octombrie 2018 – iulie 2019, sub coordonarea Asociaţiei Sănătate pentru Comunitate.
-
