EXCLUSIV La ce să fii atent înainte să mai faci skanderbeg. Liviu Ojoga: Lucrurile sunt relativ clare. Reușește să fractureze humerusul spiroid
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Artroscopia de genunchi se poate face doar cu anestezie locală, o procedură revoluționară care asigură o recuperare rapidă. Dr Tarek Nazer explică, EXCLUSIV la DC Medical, cum se face ea și în ce afecțiuni...
„Artroscopia de genunchi este o metodă modernă de tratament, în care rata succesului depinde foarte mult de medicul care o efectuează, dar și de aparatul și calitatea camerei folosite. De aceea, eu recomand ca această operație să fie făcută într-un centru medical dotat, pentru a obține cele mai bune rezultate”, a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, Dr. Tarek Nazer, medic primar Ortopedie, Traumatologie și Medicină Sportivă.
Artroscopia de genunchi realizată sub anestezie locală este intervenția revoluționară în ortopedie, realizată de dr. Tarek Nazer, care vine cu beneficii reale pentru pacient. Vorbim, bineînțeles, de o recuperare mult mai rapidă și mai ușoară, dar și un minus de disconfort pentru pacient. Acesta din urmă are posibilitatea de a viziona intervenția pe ecran, în timp real, dar și să-și miște piciorul în același timp în care medicul tratează afecțiunea.
Indicațiile absolute ale artroscopiei de genunchi:
- Leziuni de menisc,
- Leziuni de cartilaj,
- Gonartroza stadiu 1-2,
- Sindrom de impingement femuro-patelar pentru shaving,
- Ruptură de ligament încrucișat anterior și/sau posterior,
- Corpi liberi intraarticulari.
Cum se desfășoară recuperarea după artroscopia de genunchi, explică dr. Tarek Nazer:
„Procedura de recuperare diferă de la pacient la pacient, în funcție de diagnostic, vârsta și motivația pacientului. Cele mai comune operații cu ajutorul artroscopului sunt meniscectomiile, ligamentoplastiile.
Faza I de recuperare după o artroscopie de genunchi și meniscectomie (primele 3 zile).
Obiective:
- controlul durerii și al tumefacției (poziție proclivă și gheață aplicată local);
- menținerea extensiei completă a genunchiului;
- prevenirea atrofierii mușchiului cvadriceps prin contracții izometrice (izometria la nivelul mușchiului dezvoltă o tensiune mare, însă lungimea mușchiului nu se modifică);
Faza II după o artroscopie de genuchi și menisectomie (ziua 3-7)
80% din cazuri calcă pe picior imediat după artroscopia de genunchi cu excepția cazului în care se suturează meniscul, insistând asupra derulării pasului posterior, flexia genunchiului în timpul fazei oscilante și atacul solului cu călcâiul. Se începe cu exercițiile de tonifiere a cvadricepsului (exerciții izometrice sau împotriva unei rezistențe controlate de către kinetoterapeut). Crioterapia locală și alte proceduri de fizioterapie antialgice (ultrasunet, laser, tecar) ce facilitează recuperarea.
Faza III după o artroscopie de genunchi și meniscectomie (8-21 zile)
Tratamentul fizic-kinetic se intensifică pe masură ce genunchiul este mai puțin inflamat și mai puțin dureros. Sprijinul complet se realizează progresiv dacă a avut restricții. Câștigul în amplitudine nu pune nicio problemă deosebită. Kinetoterapia activă nu trebuie destinată numai cvadricepsului, ci și a ischiogambierilor. Se lucrează în lanț muscular deschis, împotriva unei rezistențe manuale sau cu ajutorul benzilor, a greutăților pentru picioare și a mingilor etc.
Faza IV după o artroscopie de genunchi și meniscectomie (21- 30 de zile)
Este destinată recuperării activității sportive. Ea nu începe decât dacă genunchiul nu prezintă inflamație și durere, iar forța cvadricepsului este egală cu cea a membrului sănătos”.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Este acest obicei dăunător pentru articulțiile tale? Cum să scapi de acest tipar și când este cazul să mergi la medic.
Această afecțiune este mult mai mortală decât cancerul, mai ales în cazul vârstnicilor.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.