Anticoncepționale luate în adolescență, risc crescut de depresie la vârsta adultă

Adolescentele care utilizează anticoncepționale sunt mai predispuse la depresie, la vârsta adultă. Acesta este rezultatul unui nou studiu.
Femeile care au folosit contraceptive orale în perioada adolescenței au un risc mai mare să dezvolte depresie la vârsta adultă, potrivit unor noi cercetări de la Universitatea Columbia Britanică.
Într-un studiu publicat în Journal of Child Psychology and Psychiatry, cercetătorii au descoperit că utilizatoarele adolescente de pilule contraceptive erau de 1,7 ori până la de trei ori mai expuse riscului de a fi deprimate clinic la vârsta adultă, în comparație cu femeile care au început să ia pilulele contrceptive la vârste adulte sau față de femeile care nu au luat niciodată pilule anticonceptionale.
Femeile, mai predispuse la depresie decât bărbații
Studiul este primul care a analizat utilizarea contraceptivelor orale în perioada adolescenței și legătura sa cu vulnerabilitatea femeilor pe termen lung la depresie. Depresia este principala cauză a deceselor cu dizabilități și sinucideri la nivel mondial, iar femeile sunt de două ori mai expuse la depresie decât bărbații.
„Descoperirile noastre sugerează că utilizarea contraceptivelor orale în adolescență poate avea un efect persistent asupra riscului de depresie al femeii - chiar și ani după ce a încetat să le utilizeze”, a declarat Christine Anderl, prima autoare a studiului și parteneră postdoctorală de psihologie UBC. „Adolescența este o perioadă importantă pentru dezvoltarea creierului. Studii anterioare la animale au descoperit că manipularea hormonilor sexuali, în special în fazele importante ale dezvoltării creierului, poate influența comportamentul ulterior într-un mod ireversibil.”
Cercetătorii au analizat datele dintr-un sondaj reprezentativ al populației la 1.236 de femei din Statele Unite și au controlat o serie de factori care au fost propuși anterior pentru a explica relația dintre utilizarea contraceptivelor orale și riscul de depresie. Acestea includ vârsta la debutul menstruației, vârsta primului contact sexual și utilizarea anticoncepțională orală curentă.
Deși datele arată clar o relație între utilizarea contraceptivelor în perioada adolescenței și riscul crescut de depresie la vârsta adultă, cercetătorii remarcă faptul că nu se dovedește raporrtul de cauză și efect.
„Milioane de femei din intreaga lume folosesc contraceptive orale, si sunt deosebit de populare printre adolescente”, a declarat Frances Chen, autorul principal al studiului și profesor asociat de psihologie UBC. „Deși credem cu tărie că accesul femeilor de toate vârstele la metode eficiente de contracepție este și ar trebui să fie în continuare o prioritate majoră în sănătatea la nivel mondial, sperăm că rezultatele noastre vor promova mai multe cercetări pe acest subiect, precum și un dialog mai informat și luarea deciziilor cu privire la prescrierea contraceptivelor la adolescenți."
Cercetătorii lucrează în prezent la un studiu prospectiv pentru a investiga modul în care schimbările hormonale în timpul adolescenței pot afecta emoțiile, interacțiunile sociale și sănătatea mintală a adolescenților. Ei recrutează fete de la 13 la 15 ani pentru a participa la studiu, ceea ce va implica o serie de sarcini de laborator și colectarea de probe de salivă pentru a măsura nivelurile de hormoni de peste trei ani.
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.