Depresia și anxietatea, același efect asupra sănătății ca fumatul și obezitatea
O consultație anuală la medic implică în mod tipic o verificare a greutății și întrebări legate de obiceiurile nesănătoase, cum ar fi fumatul, dar un nou studiu efectuat de Universitatea California...
Anxietatea și depresia pot fi principalii predictori ai afecțiunilor cardiace, de la boli de inimă și tensiune arterială crescută (hipertensiune), la artrită, dureri de cap, dureri de spate și stomac deranjat, având efecte similare factorilor de risc de lungă durată, cum ar fi fumatul și obezitatea, potrivit noii cercetări.
În cadrul studiului, autorii principali, dr.Andrea Niles și dr. Aoife O'Donovan, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității California din San Francisco (UCSF) și de a Centrul Medical al veteranilor din San Francisco (VA Medical Center San Francisco), au analizat datele de sănătate ale mai mult de 15.000 de adulți în vârstă, de-a lungul a patru ani.
Ei au descoperit că 16% (2.225) au suferit de niveluri ridicate de anxietate și depresie, 31% (4.737) au fost obezi și 14% (2.125) au fost fumători curenți, potrivit studiului publicat în revista Health Psychology, pe 17 decembrie 2018 .
Participanții cu niveluri ridicate de anxietate și depresie s-a dovedit că se confruntă cu 65% risc mai mare de a avea o boală de inimă, 64% de accident vascular cerebral (AVC), 50% de tensiune arterială ridicată (hipertensiune) și 87% pentru artrită, comparativ cu cei fără anxietate și depresie.
„Aceste riscuri crescute sunt similare cu cele ale participanților care sunt fumători sau sunt obezi", a spus O'Donovan, care, împreună cu Niles, este, de asemenea, afiliat la Institutul de Neuroștiințe UCSF Weill. „Cu toate acestea, pentru artrită, anxietatea ridicată și depresia par a conferi riscuri mai mari decât fumatul și obezitatea".
Cancerul, excepție în lista condițiilor afectate de depresie și anxietate
Spre deosebire de alte condiții investigate, autorii au descoperit că nivelurile ridicate de depresie și anxietate nu au fost asociate cu incidența cancerului. Acest lucru confirmă rezultatele studiilor anterioare, dar contrazice o idee dominantă împărtășită de mulți pacienți.
„Constatările noastre sunt în conformitate cu o mulțime de alte studii care arată că stresul psihologic nu este un predictor puternic pentru multe tipuri de cancer", a spus O'Donovan. „Pe lângă evidențierea faptului că sănătatea mintală este importantă pentru o întreagă serie de afecțiuni medicale, este important să promovăm și aceste descoperiri care arată contrariul unor idei. Trebuie să oprim atribuirea diagnosticului de cancer unui istoric de stres, depresiei și anxietății".
Niles și O'Donovan au descoperit că simptome precum dureri de cap, stomac deranjat, dureri de spate și dificultăți de respirație au crescut exponențial în asociere cu stresul și depresia ridicată. Riscul pentru dureri de cap, de exemplu, a fost cu 161% mai mare în acest grup, comparativ cu creșterea numărului de participanți care au fost obezi și fumători.
Tratarea stării mintale poate reduce costurile de îngrijire a sănătății
„Simptomele de anxietate și depresie sunt puternic legate de sănătatea fizică slabă, dar aceste condiții continuă să primească o atenție limitată în setările de îngrijire primară, în comparație cu fumatul și obezitatea", a spus Niles. „Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu care a comparat direct anxietatea și depresia cu obezitatea și fumatul ca factori de risc potențiali pentru debutul bolii în studiile pe termen lung", a explicat el, într-un material dat publicității de Universitatea California – San Francisco.
Rezultatele studiului subliniază „costurile pe termen lung ale depresiei și anxietății netratate", a spus O'Donovan. „Acestea servesc ca un memento că tratarea condițiilor de sănătate mintală poate economisi bani pentru sistemele de sănătate".
Cei doi autori au evaluat datele de sănătate dintr-un studiu guvernamental de 15.418 pensionari, a cărui vârstă medie a fost de 68 de ani. Simptomele depresiei și anxietății au fost evaluate utilizând date din interviurile participanților.
Participanții au fost interogați despre statutul lor actual de fumători, în timp ce greutatea a fost raportată sau măsurată în timpul vizitelor la medic. Diagnosticul medical și simptomele somatice au fost raportate de participanți.
-
-
-
De ce îți vine să plângi când ești foarte obosit09.10.2026, 18:00
-
-
De ce îți este poftă de dulce chiar și după ce ai mâncat09.10.2026, 14:52
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
De ce același tratament pentru depresie nu funcționează la toți?
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
