Insomnia amplifică amintirile neplăcute? Explicațiile cercetătorilor
Insomnia ne-ar putea amplifica sentimentele de jenă. Circuitele care ar trebui să se estomeze în timpul somnului rămân active, ducând chiar la amplificarea unor amintiri...
Pentru persoanele cu insomnie, somnul nu reduce efectele unei experiențe jenante. Pentru ei, problema nu se estompează; de fapt, se poate înrăutăți prin reamintire. Aceasta a fost unul dintre constatările unui nou studiu realizat de Institutul de Neuroștiințe din Amsterdam.
Studiul a arătat, de asemenea, explicația diferențelor dintre creierul unei persoanele cu insomnie și cel al unei persoane fără această condiție, scrie medicalnewstoday.com.
O lucrare nouă în revista Brain descrie modul în care, folosind scanarea RMN, cercetătorii au examinat activitatea creierului la persoanele cu și fără insomnie.
Practic, două grupuri de participanți au fost supuse unor scanări RMN. Un grup care suferea de insomnie și unul care nu suferea de această problemă.
Scanările au arătat că, atunci când grupul fără insomnie a retrăit amintiri vechi jenante, circuitele creierului pe care le-au activat au fost "semnificativ diferite" față de cele pe care le-au activat când și-au amintit momente jenante mai recente. Mai precis, jena simțită atunci când a avut loc evenimentul neplăcut s-a estompat în timp.
La cei care sufereau de insomnie, lucrurile au fost altfel. Atunci când și-au amintit lucruri jenante vechi, circuitele creierului pe care le-au activat s-au suprapus cu cele activate atunci când au retrăit amintirile jenante noi. Practic, la ei nu s-a etompat jena pe care au simțit-o atunci când evenimentele neplăcute au avut loc, ci s-a menținut peste ani.
Stresul emoțional, menținut de insomnie
Suprapunerile au apărut în special în cortexul cingular anterior (ACC), care conectează părți ale creierului implicate în procesarea emoțională și cognitivă. Primul autor al studiului, Rick Wassing, spune că la persoanele cu insomnie, somnul nu ajută la atenuarea stresului emoțional. "De fapt, nopțile lor agitate pot chiar să le amplifce", spune el.
Potrivit cifrelor de la American Sleep Association, aproximativ 30% dintre adulții din Statele Unite raportează că se confruntă cu "probleme pe termen scurt" legate de insomnie, în timp ce 10% raportează insomnie persistentă.
Pe lângă dificultatea de a adormi, mai apar alte simptome precum starea de spirit proată, lipsa de energie în timpul zilei, iritabilitatea și dificultatea de a se concentra asupra muncii.
Emoțiile participării la karaoke, elocvente
Rezultatele studiului privind recentul eveniment jenant au făcut parte dintr-un studiu anterior, în care echipa a examinat tipul de emoție la persoanele cu și fără insomnie, în timp ce își amintesc cum au interpretat un cântec la karaoke.
Oamenii de știință au invitat participanții să cânte, fără acompaniament muzical, în timp ce purtau căști care îi împiedică să se audă.
După aproximativ o săptămână, înainte de a efectua scanări RMN, participanții au ascultat înregistrările.
La prima redare, toți participanții au raportat sentimente de rușine și de jenă.
Cu toate acestea, după o noapte de somn, cei care au dormit bine au raportat mult mai puțină agitație, în timp ce pentru cei cu insomnie, dificultatea lor emoțională a fost și mai accentuată, după o noapte neliniștită.
Circuitele emoționale nu reușesc să se dezactiveze
Noile descoperiri sugerează că ACC, care ajută la reglarea emoției, are de asemenea un rol important în insomnie. Anterior, când căutau cauze ale insomniei, oamenii de știință aveau tendința să se concentreze asupra părților din creier care controlează somnul.
Autorii studiului susțin că persoanele cu insomnie au gene în ACC care nu funcționează corect în timpul fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor (faza somnului REM, în care visăm). Acest lucru împiedică creierul să rupă circuitele emoționale din amintirile evenimentelor neplăcute, îndepărtate.
"Cercetarea creierului arată acum că doar cei care dorm bine au beneficii, atunci când vine vorba de atenuarea tensiunii emoționale", arată cercetătorii.
-
Ce se întâmplă dacă înghiți apă de gură. Când este foarte grav12.04.2026, 11:34
-
-
-
Care e diferența dintre stres și anxietate11.04.2026, 19:40
-
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
