O noapte nedormită poate crește anxietatea cu până la 30%
O singură noapte fără somn poate crește nivelul de anxietate cu până la 30%, în timp ce un somn complet restabilește calmul și resetează un creier anxios, relatează...
O singură noapte fără somn poate crește nivelul de anxietate cu până la 30%, în timp ce un somn complet restabilește calmul și resetează un creier anxios, relatează cercetătorii.
Neurologii de la UC Berkeley au descoperit că somnul profund este o intervenție naturală anti-anxietate. Somnul adânc care combate anxietatea se numește somn cu undă lentă (NREM) a mișcării non-rapide a ochilor. Acest tip de somn are ca rezultat scăderea tensiunii arteriale și ritmul cardiac, precum și sincronizarea oscilațiilor neuronale (undele cerebrale), notează Medical News Today.
Lipsa somnului închide cortexul prefrontal medial, o parte a creierului care ajută la reglarea nivelului de anxietate, potrivit rezultatelor studiului publicate în revista Nature Human Behavior. Studiul a descoperit că lipsa de somn crește și activitatea în centrele emoționale mai profunde ale creierului, ceea ce duce la creșterea anxietății.
Somnul adânc combate aceste probleme, restabilind activitatea în zonele creierului prefrontal, ceea ce duce la o reactivitate fiziologică și emoțională mai mică și previne escaladarea anxietății, potrivit autorului principalului studiu, Eti Ben Simon.
Cercetătorii au utilizat RMN-ul funcțional, polisomnografia și alte teste pentru a obține rezultatele. Matthew Walker, autorul studiului principal și profesor de neuroștiință și psihologie la UC Berkeley, a spus că somnul profund scade anxietatea prin reorganizarea conexiunilor în creier.
Tulburările de anxietate sunt afecțiuni psihiatrice asociate cu simptome precum neliniște, oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare, tensiune musculară, dureri de cap și probleme de somn, potrivit autorului MedicineNet, Michael J. Peterson, MD, PhD. Problemele de somn asociate cu tulburările de anxietate includ probleme de adormire și somn agitat.
"Există o varietate de tratamente disponibile pentru controlul anxietății, inclusiv mai multe medicamente eficiente anti-anxietate și forme specifice de psihoterapie", a spus dr. Peterson.
Studiul UC Berkeley arată o asociere între cantitatea de noapte și calitatea somnului pe care o obțin oamenii și nivelul de anxietate pe care îl simt a doua zi. Nu numai că tulburările de somn sunt simptome ale tulburărilor de anxietate, dar optimizarea somnului poate fi recomandată într-o zi de medici ca parte a unui plan de tratament pentru pacienții care se confruntă cu anxietatea.
Walker a spus că oamenii din țările industrializate suferă de somn slab și niveluri ridicate de tulburări de anxietate, iar cele două pot fi legate de cauzalitate. Îmbunătățirea somnului poate fi prescrisă într-o zi ca o intervenție naturală, fără medicamente, pentru a reduce anxietatea.
-
7 băuturi de seară care te vor ajuta să dormi mai bine26.03.2026, 11:28
-
Unul din cinci cazuri de tuberculoză rămâne nediagnosticat în Europa26.03.2026, 10:28
-
11 lucruri pe care nu le-ai știut despre uleiul de pește26.03.2026, 09:51
-
Catolicii pot primi transplanturi de organe de la animale26.03.2026, 08:35
-
De ce ar trebui să umezești hârtia igienică înainte de utilizare25.03.2026, 22:10
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
