Serbia este oficial cea mai stresantă țară din Europa, iar Islanda este cea mai puțin stresantă. Locul surprinzător obținut de România. STUDIU
După Serbia, Letonia și Portugalia sunt a doua și a treia cele mai stresante țări europene. La polul opus se află Islanda, unde nu este stresant nici să trăiești, nici să muncești. România, culmea, este în p...
Un nou studiu realizat de experții în somn de la Everynight a examinat țările europene pe trei categorii – stres financiar, stres profesional și stres personal – pentru a descoperi țările cele mai mult și cele mai puțin stresante de pe continent.
Studiul, remis redacției, dezvăluie că Serbia este cea mai stresantă țară din Europa, însumând cel mai mare scor de stres, de 77,83. Serbia a obținut scoruri mari atât pentru stresul financiar – pe baza unor factori precum rata sărăciei, chiria medie pe un apartament cu un dormitor în centrul orașului și costul transportului – și factorii de stres la locul de muncă – inclusiv rata de angajare, salariul mediu, concediu anual și timpul mediu de navetă până la locul de muncă.
Serbia s-a clasat drept cea mai stresantă țară din cauza salariului său scăzut lunar de circa 534,13 EUR – al treilea cel mai mic din Europa – și a ratei sale ridicate de sărăcie, cu 23% din populație care trăiește în sărăcie lucie – a patra cea mai mare din Europa. Cei doi factori combinați face din Serbia locul cea mai stresantă țară europeană în care să trăiești.
Letonia este a doua țară din Europa cu cel mai mare stres, intrând în top din cauza factorilor de stres personal - cum ar fi rata divorțurilor, cazurile de COVID-19, cazurile de depresie, costurile de îngrijire a copiilor și nivelul criminalității. De exemplu, Letonia are o rată ridicată a divorțurilor de 45,7 divorțuri la 100 de căsătorii – mult peste rata medie din Europa. În plus, factori de stres la locul de muncă, cum ar fi a șasea cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Europa – 61,6% – fac din Letonia a doua țară europeană cea mai stresantă, cu un scor de stres de 77,58.
Surpriza este însă Portugalia, care s-a clasat pe locul III în topul celor mai stresate țări din Europa. Națiunea iberică are a doua cea mai mare rată a divorțurilor din Europa, cu 58,7 divorțuri la 100 de căsătorii, pe lângă una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din Europa, cu 56,1% din populație angajată, ducând la un scor de stres de 77,13.
Cele trei țări sunt urmate, în ordine, de Grecia și Spania (ambele cu un sor de stres de 74), Italia (cu 73,35), Lituania (cu 71,11), Bulgaria (71,9) și Albania (locul 9, cu un scor de 70,88).
Marea Britanie s-a clasat, de asemenea, printre primele cele mai stresate țări din Europa, situându-se pe locul zece în clasamentul general, în special datorită nivelurilor ridicate de factori de stres financiar – al treilea ca mărime din Europa – cum ar fi cele mai mari costuri medii de chirie din Europa (în medie 2.018 EUR), pe lângă cele mai mari costuri medii lunare de transport (de 188 EUR), ajungând la un scor de stres total de 70,64.
România la coada topului cu țările cele mai puțin stresante
În schimb, Islanda este cea mai puțin stresată țară din Europa, cu un scor de stres de 47,41. Țara insulară nordică este cel mai puțin stresantă în ceea ce privește factorii de muncă, deoarece are cel mai scurt timp mediu de navetă din Europa, cu doar 15 minute, împreună cu cea mai scăzută rată a sărăciei din Europa, de 9%, ceea ce o face ideală ca loc în care să trăiești.
Germania ocupă locul 2 în topul celor mai puțin stresante țări, având performanțe deosebit de bune când vine vorba de niveluri scăzute de factori de stres legați de locul de muncă. Studiul a relevat că cetățenii germani au printre cele mai mari salarii lunare din Europa, cu o medie de 3.031 de euro, pe lângă a patra cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă, cu 75,6% din populație angajată, dând Germaniei un scor de stres total de 49,54.
Studiul a constatat că Norvegia este a treia țară europeană cel mai puțin stresată, cu un scor total de stres de 50,69. Țara scandinavă se clasează ca una dintre cele mai puțin stresante țări europene pe baza factorilor de stres la locul de muncă, cum ar fi a treia cea mai scurtă săptămână de lucru medie din Europa – cu 38 de ore de lucru pe săptămână – în plus față de al cincilea cel mai mare salariu din Europa, cu un salariu mediu lunar de 3.305,91 euro.
Surprinzător, România se află pe locul 9 în topul celor mai puțin stresante țări din Europa, totalizând un scor de 59.15.
Comentând studiul, Jasmin Lee pentru Everynight.com a spus că „Ultimii doi ani au oferit o sursă constantă de incertitudine pentru mulți din cauza COVID-19, așa că nu este surprinzător să vedem că nivelurile de stres în Europa sunt atât de ridicate. (...) Această listă evidențiază faptul că pe tot continentul, oamenii trăiesc în situații diferite în ceea ce privește stilul lor de viață, bogăția și mijloacele de trai, dar în mod clar, unele țări au o probabilitate mai mare ca rezidenții lor să aibă nopți nedormite din cauza stresului”.
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
-
Cele mai sănătoase mere și beneficiile lor pentru organism27.11.2025, 15:50
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
