Deși acest început de vară vine cu o reluare a normalității de zi cu zi, unii dintre noi ne-am putea simți iritați, letargici sau indispuși. Exist multe motive pentru aceste stări, dar, dacă corespund cu...
Tulburarea afectivă de sezon este de obicei legată de lunile de iarnă, dar ne poate afecta și vara, spune dr. Hanne Hoffmann, profesor asistent la Universitatea de Stat din Michigan, care studiază modul în care lumina afectează dispoziția și funcția creierului. „Prevalența tulburărilor afective de sezon de vară este estimată a fi puțin mai mică decât cea de iarnă, dar afectează în continuare un număr semnificativ de oameni”, spune ea.
Revenirea la normalitate poate agrava simptomele tristeții „de vară” la persoanele care sunt deja predispuse la această afecțiune, spune psihologul dr. John Mayer.
„COVID a sporit efectele posibilităților de tulburări afective de vară”, spune el. „Vara are caracteristici și oportunități unice, dar acestea creează tranziții și schimbarea provoacă anxietate.”
Tulburarea afectivă sezonieră a fost descrisă pentru prima dată în Arhivele Psihiatriei Generale în 1984 de către cercetători care au detaliat 29 de pacienți care prezentau simptome depresive în timpul iernii. Câțiva ani mai târziu, unii dintre aceiași cercetători au publicat rapoarte de caz în Jurnalul American de Psihiatrie despre 12 persoane care au avut simptome în lunile mai calde.
Tulburarea afectivă de sezon (SAD) începe de obicei la sfârșitul toamnei sau la începutul iernii, simptomele dispărând primăvara și vara, dar se poate întâmpla și vara. Tulburarea poate provoca modificări ale dispoziției care afectează modul în care o persoană se simte, gândește și se ocupă de activitățile zilnice - toate legate de o schimbare a anotimpurilor. Adulții tineri sunt mai predispuși să dezvolte aceste simptome iarna, față de persoanele din alte grupe de vârstă, iar femeile sunt diagnosticate mult mai des decât bărbații.
Nu este pe deplin clar ce cauzează orice formă a acestei tulburări și acest lucru este valabil mai ales în cazul versiunii de vară a acestei afecțiuni. Cu toate acestea, există unele teorii.
„Se crede că lumina intensă din vară, care ar putea fi însoțită de căldură și umiditate ridicată, sunt implicate în schimbarea dispoziției și bunăstării”, spune Hoffmann. „O ipoteză este că soarele intens la unii oameni vă excită creierul, ceea ce ar putea provoca anxietate, insomnie și agitație”.
Cercetările sugerează că persoanele cu această afecțiune pot avea niveluri reduse ale neurotransmițătorului serotonină, ceea care ajută la reglarea dispoziției. Persoanele cu SAD ar putea produce, de asemenea, prea multă melatonină, un hormon care ajută la reglarea ciclului somn-veghe. Modificările atât ale serotoninei, cât și ale nivelului de melatonină pot tulbura ritmul zilnic ale unei persoane și pot da dificultăți de adaptare fizică și psihică la schimbările sezoniere.
SAD este considerat o formă de tulburare depresivă majoră și există unele simptome care se suprapun:
Sentimentul deprimant este prezent aproape în fiecare zi
Pierderea interesului pentru activitățile care altă dată erau făcute cu plăcere
Confruntarea cu modificări ale apetitului sau greutății
Probleme cu somnul
Senzație de lentoare sau agitație
Energie redusă
Sentimentul de lipsă a speranță sau lipsă de valoare
Dificultăți de concentrare
Gânduri frecvente de moarte sau sinucidere
Pentru a fi diagnosticat cu SAD, trebuie să experimentați episoade depresive care se întâmplă în anumite anotimpuri timp de cel puțin doi ani la rând.
Tratamentul pentru SAD implică, de obicei, utilizarea psihoterapiei și a medicamentelor antidepresive și, deoarece multe persoane cu SAD au adesea deficit de vitamina D, suplimentarea cu vitamina D.
Tratamentul pentru SAD de vară, în special, „nu este bine stabilit”, spune Hoffmann, dar spune că există câteva lucruri care vă pot ajuta. „Îmbunătățirea calității somnului vă va ajuta să vă simțiți mai bine”, spune Hoffmann. Ea recomandă dezvoltarea unor rutine bune și consistente de seară și de noapte.
Aceasta poate include:
Reducerea expunerii la lumină înainte de culcare
Efectuați activități relaxante în interior, cum ar fi yoga, meditația sau cititul
Evitați alimentele sau băuturile care vă pot menține treaz, cum ar fi produsele cu cofeină, alcoolul și ciocolata
Gestionați-vă nivelurile de stres
„Stresul cronic este un factor de risc pentru depresie”, spune Hoffmann. De aceea, ea sugerează să discutați cu prietenii pentru a vă stresa și să participați la evenimente mai mici dacă vă simțiți copleșiți de adunări mari.
Urmați o dietă sănătoasă
Pierderea poftei de mâncare poate fi o problemă în această tulburare în timpul verii, dar consumul unei diete regulate și sănătoase poate ajuta corpul să se refacă după afecțiune, spune Hoffmann.
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
