Test de sânge care poate depista depresia și tulburarea bipolară
Un nou teste de sânge, dezvoltat de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Indiana, poate ajuta la identificarea persoanelor care se luptă cu depresia și tulburarea bipolară sau care vor face...
La nivel mondial, 1 din 4 persoane va suferi de un episod depresiv în viața lor. În timp ce abordările actuale de diagnostic și tratament sunt în mare parte pe modelul „încercări și erori” (trial and error), un studiu aruncă o nouă lumină asupra bazei biologice a tulburărilor de dispoziție și oferă un test de sânge promițător care vizează o abordare medicală de precizie a tratamentului.
Condus de dr Alexander B. Niculescu, Profesor de psihiatrie la Școala de Medicină a Universității Indiana, studiul a fost publicat în revista Molecular Psychiatry (link direct studiu). Lucrarea se bazează pe cercetările anterioare efectuate de dr. Niculescu și colegii săi asupra biomarkerilor din sânge care urmăresc suicidul, precum și durerea, tulburările de stres post-traumatic și boala Alzheimer.
„Aceasă lucrare face parte din efortul nostru de a aduce psihiatria din secolul al XIX-lea în secolul 21. Pentru a-l ajuta să devină ca și alte domenii contemporane, cum ar fi oncologia. În cele din urmă, misiunea este de a salva și a îmbunătăți viețile”, a spus dr Niculescu.
Munca echipei descrie dezvoltarea unui test de sânge, compus din biomarkeri de ARN, test care poate distinge cât de severă este depresia unui pacient, riscul ca aceste persoane să dezvolte depresie severă în viitor și riscul apariției unei tulburări bipolare (boală maniaco-depresivă). Testul poate arăta, de asemenea, opțiunile de medicamente adaptate pacienților.
Acest studiu cuprinzător a avut loc pe parcursul a patru ani, cu peste 300 de participanți recrutați în principal din populația de pacienți de la Centrul Medical Richard L. Roudebush VA din Indianapolis. Echipa a folosit o abordare atentă în patru pași de descoperire, prioritizare, validare și testare.
26 de biomarkeri au fost testați
Cercetătorii au validat 26 de biomarkeri candidați în cohorte independente de persoane cu depresie sau manie severe din punct de vedere clinic. În cele din urmă, biomarkerii au fost testați în alte cohorte independente pentru a determina cât de puternici au fost în descoperirea persoanelor bolnave și în a prezice cine se va îmbolnăvi în viitor.
Prin această abordare, cercetătorii au reușit apoi să demonstreze și ce medicamente se potrivesc anumitr pacienți - chiar găsind un nou medicament potențial pentru tratarea depresiei.
„Prin această lucrare, am dorit să dezvoltăm un teste de sânge pentru depresie și pentru tulburarea bipolară, să facem distincția între cele două și să adaptăm oamenilor tratamentele potrivite”, a spus Niculescu. „Biomarkerii de sânge apar ca instrumente importante în tulburările în care auto-raportarea subiectivă a unei persoane sau o impresie clinică a unui profesionist din domeniul sănătății nu sunt întotdeauna fiabile. Aceste teste de sânge pot deschide ușa unei potriviri precise și personalizate a medicației și spre o monitorizare obiectivă a răspunsului la tratament”.
În plus față de progresele diagnostice și terapeutice descoperite în ultimul ei studiu, echipa lui Niculescu a constatat că tulburările de dispoziție sunt subliniate de genele ceasului circadian - genele care reglementează ciclurile sezoniere, zi-noapte și somn-veghe.
„Asta explică de ce starea unor pacienți se înrăutățește odată cu modificările sezoniere și cu modificările somnului care apar în tulburările de dispoziție”, a spus Niculescu.
„Biomarkerii din sânge oferă avantaje în practica clinică din lumea reală. Creierul nu poate fi biopsiat cu ușurință la persoanele vii, așa că am lucrat din greu de-a lungul anilor pentru a identifica biomarkerii din sânge pentru tulburările neuropsihiatrice”, a arătat dr Niculescu. „Având în vedere faptul că 1 din 4 persoane va avea un episod clinic de tulburare de dispoziție în timpul vieții, nu se poate exagera necesitatea și importanța eforturilor precum al nostru”.
-
-
-
-
Laptele de capră vs. laptele de vacă, care este mai bun pentru stomac06.04.2026, 21:52
-
Sistemul medical, la un pas de colaps06.04.2026, 21:22
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
