Care e diferența dintre stresul cronic și stresul acut. Principalele simptome și cauzele.
Stresul este o reacție naturală a corpului în fața situațiilor tensionate sau dificile. Cu toate acestea, atunci când este vorba despre stres, există două categorii principale: stresul acut și cel cronic. Deși ambele pot afecta sănătatea fizică și mentală, există diferențe semnificative între ele în ceea ce privește manifestările, cauzele și tratamentul.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă nu te speli pe față dimineața. Cât de grav este, de fapt
Stresul acut este reacția rapidă și imediată a organismului în fața unei situații specifice sau a unui eveniment. Acest tip de stres apare atunci când te confrunți cu un moment tensionat, cum ar fi întârzierea la o întâlnire sau un deadline presant la muncă. Simptomele stresului acut includ anxietatea, insomniea, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și schimbările bruște de dispoziție, potrivit Healthline.
Pe de altă parte, stresul cronic este rezultatul acumulării de tensiune și presiune datorate expunerii repetate la situații stresante pe termen lung. Acest tip de stres poate să apară în contexte precum locuri de muncă solicitante, probleme financiare, relații tensionate sau îngrijirea constantă a unei persoane.
Simptomele stresului cronic sunt mai complexe și pot include tulburări de anxietate, depresie, izolare socială, dureri corporale, oboseală și diverse afecțiuni fizice cum ar fi tensiunea arterială crescută, probleme de digestie sau tulburări ale somnului.
foto:freepik@drazen_zigic
Stresul acut este generat de situații temporare care pot fi dificil de gestionat, dar care sunt de scurtă durată, cum ar fi accidentele, termenele limită sau evenimentele neașteptate. Pe de altă parte, stresul cronic apare în urma expunerii constante la factori stresanți pe termen lung, cum ar fi condițiile de muncă tensionate, problemele financiare persistente sau situațiile personale complicate.
În general, stresul acut nu necesită tratament specific, însă dacă simptomele sunt frecvente sau persistente, se pot adopta anumite măsuri de gestionare, precum creșterea activității fizice, reducerea consumului de cofeină, relaxare și evitarea factorilor declanșatori de stres.
Pe de altă parte, tratamentul pentru stresul cronic poate fi mai complex și ar putea include terapie cognitiv-comportamentală (TCC), metode de reducere a stresului bazate pe mindfulness, medicamente prescrise pentru anxietate sau depresie și tratament specific pentru simptomele asociate stresului cronic.
Vezi și: De ce să începi să îți planifici mesele. Cum să câștigi timp când gătești
Având în vedere implicațiile lor asupra sănătății fizice și mintale, este important să adopți strategii de gestionare adecvate pentru a face față stresului în diferitele sale forme și manifestări.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
