Aceasta este cauza principală pentru care te confrunți cu coșmaruri. Este un sistem de alarmă al corpului.
Sentimentul de singurătate nu doar că îți afectează starea de spirit, dar poate și să îți perturbe somnul în moduri tulburătoare. Cercetările recente sugerează că persoanele care se simt mai singure au parte de coșmaruri mai frecvente și mai intense. Studiile efectuate pe un număr mare de participanți au identificat legătura dintre singurătate, hiperexcitabilitate și ruminare ca fiind factori cheie în intensificarea acestor vise neplăcute.
Descoperirile sugerează că singurătatea ar putea acționa ca un sistem de alarmă intern, influențându-ne nu doar în starea de veghe, ci și în somn.
Cercetătorii de la mai multe universități din SUA au examinat legătura dintre singurătate și coșmaruri în două studii separate care au implicat peste 1.600 de participanți. Rezultatele lor, publicate în The Journal of Psychology, dezvăluie că singurătatea este un predictor semnificativ atât al frecvenței coșmarurilor, cât și al perturbării acestora.
Aproximativ 18% dintre oameni raportează că experimentează coșmaruri în mod regulat. Pentru unii, coșmarurile pot fi atât de severe și frecvente încât se încadrează în categoria unui tulburări de somn clinice.
Cercetătorii au vrut să înțeleagă de ce singurătatea pare să ducă la mai multe coșmaruri. Ei au folosit o idee numită "teoria evoluționistă a singurătății" care sugerează că sentimentul de singurătate a evoluat ca un semnal de alarmă pentru a ne avertiza când nu avem suficiente conexiuni sociale.
La fel cum durerea fizică ne îndeamnă să tratăm leziunile, durerea psihologică a singurătății ne-ar putea stimula să căutăm relații sociale esențiale pentru a ne menține starea de bine.
"Relațiile interumane sunt o nevoie fundamentală a omului. Când nevoia oamenilor de relații puternice nu este satisfăcută, aceștia suferă fizic, mental și social. La fel cum foamea sau oboseala înseamnă că nu ai primit suficiente calorii sau somn, singurătatea a evoluat pentru a avertiza indivizii atunci când nevoile lor de conexiune interumană sunt neîmplinite", explică Colin Hesse, directorul Școlii de Comunicație de la Universitatea de Stat din Oregon.
Studiul, care a intervievat peste 1.600 de adulți americani cu vârste între 18 și 81 de ani, a descoperit că persoanele mai singure raportau coșmaruri mai frecvente și mai tulburătoare. Cercetătorii au identificat trei factori cheie: stresul, ruminarea (îngrijorarea persistentă) și hiperexcitabilitatea (o stare de alertă crescută).
Într-adevăr, studiul a constatat că atât hiperexcitabilitatea cât și îngrijorarea frecventă ajută la explicarea legăturii dintre singurătate și coșmaruri. Persoanele singure tind să experimenteze mai multe dintre aceste stări mentale, care, la rândul lor, sunt asociate cu coșmaruri mai frecvente și mai intense.
Interesant este că, deși stresul a fost găsit ca un factor important în primul studiu, nu a apărut ca un factor semnificativ atunci când a fost examinat alături de hiperexcitabilitate și ruminare în al doilea studiu. Cercetătorii sugerează că acest lucru ar putea însemna că hiperexcitabilitatea și ruminarea ar putea fi manifestări mai specifice ale stresului, care sunt deosebit de relevante pentru experiențele coșmarurilor.
Aceste stări mentale, toate asociate cu singurătatea, par să fie punțile de legătură între izolația noastră trează și distressul nostru din vis. Este ca și cum singurătatea declanșează un sistem de alarmă intern, menținând mintea noastră într-o alertă ridicată chiar și în timp ce dormim – o vigilență care se manifestă în vise vii și adesea înfricoșătoare.
Coșmarurile - FOTO: Freepik
Implicațiile acestei cercetări se extinde mult dincolo de nopțile neliniștite. Atât singurătatea cât și tulburările de somn sunt probleme de sănătate publică grave, legate de riscuri crescute de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și moarte prematură.
Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra coșmarurilor, considerându-le nu doar produse ale traumei individuale sau anxietății, ci și posibile răspunsuri evoluționiste la izolarea socială. Este un semnal de alarmă că nevoia noastră de conexiune umană nu este doar o chestiune de împlinire emoțională – este integrală pentru bunăstarea noastră fizică și mentală, influențându-ne chiar și în cel mai vulnerabil stadiu al inconștienței noastre.
Vezi și: Infecțiile urinare, mai frecvente vara. Dr. Adrian Marinescu: Și din piscine pot apărea probleme
În domeniul medicinei somnului, termenul "coșmar" are o definiție mai precisă decât în limbajul cotidian. Această definiție ajută la diferențierea coșmarurilor de simplele vise neplăcute: deși ambele implică conținut perturbator, doar un coșmar te trezește din somn, potrivit National Sleep Foundations.
Coșmarurile sunt vise extrem de vii care pot fi amenințătoare, tulburătoare sau bizare. Ele apar mai frecvent în timpul somnului cu mișcări rapide ale ochilor (REM), stadiul somnului în care visele sunt cele mai intense. Acestea tind să se manifeste mai des în a doua parte a nopții, când suntem mai adânc în somnul REM.
După trezirea dintr-un coșmar, este obișnuit să ai o amintire clară a visului și să te simți supărat sau anxios. De asemenea, poți observa simptome fizice, cum ar fi creșteri ale ritmului cardiac sau transpirație.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
