Depresia, manipulativă. Radu Leca, mesaj pentru părinți: Va intra mai repede în depresie decât toți ceilalți
Depresia poate deveni manipulantă, atât în rândul copiilor, cât și a adulților. Psihologul Radu Leca transmite un mesaj dur părinților în privința educației celor mici, ce pot deveni depresivi și manipulativ...
Depresia ne poate afecta pe fiecare dintre noi, însă există anumite categorii de persoane care sunt mai predispuse la această tulburare psiho-emoțională, motiv pentru care psihologul Radu Leca trage un puternic semnal de alarmă în ceea ce privește atitudinea pe care o au părinții față de copiii lor. De altfel, depresia, în cazul unora, poate să fie o formă de manipulare, atât a părinților, cât și a partenerului de cuplu.
”Prin depresie cu siguranță am trecut toți conștient sau mai puțin conștient, dar pe unii cumva i-a dezvoltat, i-a ajutat să-și facă o o analiză, se cunoască mai bine, să adere la anumite informații sau anumite, nu știu lucruri pe care înainte poate nu le făceau. Depresia în doi poate să fie și una pozitivă”, a declarat psihologil clinician Roxana Ghiorghiu, în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News.
Întrebată ce parte din funcționarea cuplului se oprește în cazul cuplului cu depresia care îi afectează pe ambii membri, psihoterapeutul Ramona Dumitru Popescu a afirmat că atât comunicarea, cât și afecțiunea au de suferit, lucruri care pot duce la oprirea din evoluție a respectivului cuplu.
La rândul său, Roxana Ghiorghiu susține că ”timpul acordat partenerului și relației, oferirea de daruri, servicii, mângăieri fizice”, toate acestea fiind suport pentru celălalt.
”În clipa în care oferim suport, noi trebuie să ne axăm pe următoarea ideație. Noi oferim suport,d dar în schimbul acestui suport, luni de zile, ca parteneri sănătoși din punct de vedere clinic și din punct de vedere afectiv, noi nu primim nimic”, spune psihologul Radu Leca, întrebând în același timp ce ar trebui să simțim sau să primim ca să nu renunțăm.
În acest sens, psihoterapeutul Ramona Dumitru Popescu susține că ”ar trebui să vedem o mică evoluție, un mic pas pe care îl face, chiar și unul minor este bine să fie observat, să fie validat și să fie încurajat și să își dea seama că practic pas cu pas se iese din depresie și nu se poate întâmpla peste noapte”.
Depresia recidivantă
În ceea ce privește recidivarea depresiei, psihologul clinician Roxana Ghiorghiu susține că aceasta oricând este posibilă după vindecare, subliniind că un factor care poate duce la revenirea depresiei în cuplu este stilul de viață.
”Contează stilul de viață, drumul pe care l-ai ales. Odată ce ai învățat niște lucruri, odată ce ai trecut prin ele, ai văzut cum te comporți după depresie, ce trebuie să faci ca să nu mai fi acolo și dacă urmezi drumul respectiv, cu siguranță, împreună cu celălalt, lucrurile vor fi fără recidivă”, a explicat psihologul clinician.
În acest sens, al recidivei depresiei, Radu Leca a plusat și a întrebat în ce direcție este recidiva, a bolii, în sine, a unei anumite componente a simptomatologiei depresiei sau a unui anumit ”confort toxic pe care depresivul, obișnuindu-se cu el, îl replică” sau dorința de ”atenție extremă” pe care o manifesta și simțea din partea partenerului, iar acum, că este ”sănătos” nu mai beneficiază de ea.
”Din depresie avem și niște avantaje și obținem niște lucruri, și anume atenția, foarte multă, este posibil să recidiveze, dar conștient și să avem anumite perioade depresive tocmai ca să ne folosim de această nevoie a noastră, care în mod normal nu ar fi satisfăcută”, spune Ramona Dumitru Popescu, adăugând că unele depresii sunt doar induse, prin prisma ”beneficiilor” pe care bolnavul închipuit le obține.
Acestea sunt, atât în opinia Ramonei Dumitru Popescu, dar și a lui Radu Leca:
- atenția maximă, lucruri care au legătură cu depresivul, respectiv modul în care ceilalți se comportă cu tine
- elemente care contravin noțiunii de responsabilitate, nu mai sunt responsabil pentru anumite chestii pentru care ar fi trebuit să fiu responsabil dacă eram sănătos
- o validare mai rapidă de la partener, fără efort sau cu efort minim.
”Îi vei da impresia partenerului că, într-adevăr, el te-a ajutat, că a contribuit foarte mult la recuperarea ta și o va face din nou. Zic că este și o mică manipulare aici”, a spus Ramona Dumitru Popescu.
Copiii răsfățați, mai predispuși la depresie
”Există această noțiune de manipulare în ideea de automanipulare a subiectului depresiv în anumite cazuri. Când subiectul are un background sensibil și face parte, provine, dintr-o familie ce l-a răsfățat în exces, nu i-a oferit niciun fel de responsabilitate să fie dusă la bun sfârșit, nu a dus la bun sfârșit nimic din ceea ce a făcut, a plătit, a gândit, totul în locul lui, l-a ajutat să mănânce până la vârsta de 5-7 ani, l-a spălat până la vârsta de 9-12 ani, nu l-a lăsat să creeze nimic din punct de vedere fizic, creativ, voluntar, nu i-a dat drumul în tabere, nu l-a lăsat să plece nicăieri singur, l-a ținut practic într-o lesă.
Atunci, acești tip de subiecți vor dezvolta, în baza tuturor elementelor de care se vor ciocni, și nu vor știi, fiindcă nu sunt capabili, fiindcă nu au învățat niciodată cum să reacționeze, să acceseze cu mai multă facilitate, cu mai multă bucurie, depresia. Fiindcă acesta este adevărul. Când ești 100% ocrotit, când nu înțelegi ce trebuie să faci sau să spui ca să evoluezi, singur, când nu te poți decide ce să cumperi, ce să alegi, totul devine extrem de greu în viața ta.
Devenind extrem de greu, tu alegi, mental, varianta cea mai ușoară. Prima oară încerci acea iluzie ușoară de relaxare de la marijuana, ulterior, cu un conținut sexual, te duci către ecstasy, și ulterior spui că: Am făcut și asta, și asta, nu m-au ajutat îndeajuns, de azi încolo sunt trist. Nu putem să ne ferim și să spunem: Nu e adevărat.
Când subiectul este îndeajuns de sensibil, de delicat, de ocrotit și răsfățat, el va intra mai repede în depresie decât toți ceilalți, fiindcă este una dintre metodele care va ține activă atenția”, a mai spus Radu Leca.
Mai multe în video:
-
Dependența de jocuri de noroc: Ghid protecție și joc responsabil25.05.2026, 14:26
-
-
-
Uleiul cu impact negativ asupra intestinului25.05.2026, 11:38
-
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Cum ne afectează problemele financiare creierul
EXCLUSIV De ce pensionarea este mai periculoasă decât lipsa banilor
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Ce se întâmplă în minte când corpul e aproape de moarte. Tipare care se repetă în întreaga lume
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Boala pe care o poți face dacă mergi în Italia
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Valentine’s Day 2026, tradiții, idei de cadouri și psihologia iubirii
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului
Ce ne dezvăluie butoanele de lift despre mintea umană și emoții
Ce aud oamenii în ultimele clipe de viață? Dezvăluirile cutremurătoare ale unui cercetător
EXCLUSIV De ce sărbătorile provoacă tensiuni în familie. Psihologul Radu Leca explică
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
