Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei

Vezi și: O nouă abordare dietetică pentru sănătatea pielii: dieta mediteraneană și omega-3 reduc inflamația asociată cu acneea

Cercetările indică faptul că multitasking-ul nu este atât de eficient pe cât pare, deoarece creierul nostru nu este atât de priceput la gestionarea sarcinilor multiple pe cât am putea crede.

De fapt, aceasta poate împiedica productivitatea prin reducerea înțelegerii, a atenției și a performanței generale.

Multitasking-ul presupune trecerea rapidă a atenției și a concentrării de la o sarcină la alta, ceea ce face dificilă eliminarea distragerilor și provoacă blocaje mentale care pot încetini productivitatea.

Printre exemplele de multitasking se numără începerea simultană a două proiecte, ascultarea radioului în timp ce conduceți, vorbitul la telefon în timp ce tastați o lucrare, privitul la televizor în timp ce răspundeți la e-mailurile de la serviciu, derularea pe rețelele de socializare în timpul unei întâlniri și ascultarea unei persoane care vorbește în timp ce scrieți o listă de sarcini.

Cum multitasking-ul afectează productivitatea

Multitasking-ul are un impact negativ asupra productivității din cauza incapacității creierului de a efectua mai multe sarcini simultan.

Aceasta poate distrage atenția, deoarece persoanele care efectuează mai multe sarcini în același timp se reorientează în mod constant către sarcini noi, ceea ce le poate face să își piardă concentrarea chiar și atunci când nu lucrează la mai multe sarcini simultan. Acest lucru poate duce la „costuri de comutare a sarcinilor” sau la efecte negative ale trecerii de la o sarcină la alta.

Multitasking-ul încetinește, de asemenea, eficiența muncii, deoarece crește solicitarea mentală asociată cu saltul de la o sarcină la alta. Acest lucru poate duce la un ritm de lucru mai lent și la o lipsă de încredere în comportamentele automate pentru a termina rapid sarcinile.

Concentrarea pe o singură sarcină permite lucrul pe „pilot automat”, eliberând resurse mentale.

Funcțiile executive din creier gestionează multitasking-ul, care implică schimbarea obiectivelor și activarea regulilor. În timp ce acest proces poate adăuga doar câteva secunde, acestea se pot aduna atunci când sunt schimbate în mod repetat înainte și înapoi.

În situații în care siguranța sau productivitatea sunt importante, cum ar fi condusul în condiții de trafic intens, chiar și o cantitate mică de timp se poate dovedi critică.

Multitasking-ul poate duce, de asemenea, la greșeli, deoarece cercetările au arătat că elevii care fac mai multe lucruri în același timp în clasă tind să aibă medii mai mici și să le ia mai mult timp să își termine temele.

De asemenea, adulții se pot confrunta cu performanțe mai scăzute în timpul multitasking-ului, deoarece un studiu din 2018 a constatat că adulții mai în vârstă erau susceptibili să facă mai multe greșeli în timp ce conduceau dacă erau multitasking. În general, multitasking-ul poate avea un impact negativ asupra productivității și bunăstării generale.

Foto: Freepik @milanmarkovic

Creierul în timpul multitasking-ului

Cercetările sugerează că oamenii își supraestimează adesea capacitatea de a face mai multe lucruri în același timp, ceea ce duce la o lipsă a abilităților necesare pentru un multitasking eficient.

Persoanele cu multitasking cronic tind să prezinte mai multă impulsivitate, niveluri mai scăzute de control executiv și sunt ușor distrase. Acest fenomen este influențat de resursele cognitive limitate, deoarece rețelele creierului ne ghidează comportamentul atunci când îndeplinim sarcini.

Relația exactă dintre multitasking și funcționarea creierului este neclară, dar este posibil ca multitasking-ul cronic să modifice creierul în timp, ducând la mai multă distractibilitate și probleme de concentrare, sau că persoanele cu aceste trăsături sunt mai predispuse la multitasking în primul rând.

Impactul negativ al multitasking-ului cronic și intens ar putea fi deosebit de dăunător pentru mințile adolescenților, deoarece creierele lor sunt ocupate cu formarea unor conexiuni neuronale importante.

Răspândirea atenției și distragerea constantă a atenției de către diferite fluxuri de informații ar putea avea un impact negativ serios, pe termen lung, asupra modului în care se formează aceste conexiuni.

Multitasking-ul media, atunci când oamenii folosesc simultan mai multe forme de media sau tehnologie, ar putea fi mai bun la integrarea informațiilor vizuale și auditive. Un studiu a constatat că persoanele care efectuează mai multe activități în același timp au performanțe mai bune atunci când sunetul este prezent, indicând capacitatea lor de a integra informațiile senzoriale. Dimpotrivă, persoanele cu un nivel ridicat de multitasking au performanțe mai slabe atunci când tonul nu era prezent.

Citește și: Scoaterea nervului sau tratamentul de canal radicular: când este necesar și cum îți poate salva dinții

Cum oprești acest obicei

Pentru a îmbunătăți productivitatea și eficiența, luați în considerare limitarea multitasking-ului, evaluându-vă sarcinile și determinând pe care trebuie să vă concentrați mai întâi. Limitați numărul de sarcini cu care jonglați la un moment dat la una singură, combinând sarcinile automate cu cele mai concentrate.

Utilizați „regula celor 20 de minute” pentru a acorda atenție deplină unei sarcini timp de 20 de minute înainte de a trece la alta. Grupați sarcinile pentru a vă elibera mintea pentru a vă concentra asupra unei alte sarcini.

Limitați distragerile prin găsirea unui spațiu de lucru mai liniștit, închiderea telefoanelor și dezactivarea notificărilor și alarmelor. Practicați mindfulness pentru a vă ajuta să identificați când sunteți multitasking și pentru a vă îmbunătăți concentrarea și atenția asupra unei singure sarcini la un moment dat.

Prin implementarea acestor strategii, puteți reduce impactul negativ al multitasking-ului și vă puteți crește productivitatea generală.