Care este legătura între apariția psoriazisului sau a altor afecțiuni dermatologice cu ceea ce trăim. Asta a explicat psihologul Radu Leca.
Psihologul Radu Leca a prezentat în cadrul emisiunii „Ultrapsihologie” de la DC MEDICAL și DC News un curs inovator de psihodermatologie, care promite să ofere profesioniștilor în domeniul sănătății mintale o înțelegere mai profundă a legăturii dintre afecțiunile dermatologice și stările emoționale ale pacienților.
"Fac un curs nou. Se numește psihodermatologie. Este un curs care a devenit important din momentul în care a început să fie gândit de către specialiști. M-am gândit dacă mă apuc de el, la ce o să mă ajute.
Dacă îți dorești să devii, fiind psiholog clinician, să ai o expertiză extinsă în psihodermatologie, Asociația Smart Psi îți stă la dispoziție, pentru că vei înțelege în mod concret de ce îți apare psoriazisul, unde îți apare și care este sursa, ce legătură are locul apariției cu ce faci, cu ce ești tu.
Ai dermatită de mai multe feluri, de contact și seboreică. Unde apare și de ce. Pe ce părți ale corpului, ce se întâmplă cu tine când ți-a apărut acea problemă la nivelul pielii", a explicat Radu Leca, psiholog, în exclusivitate la emisiunea Ultrapsihologie de la DC MEDICAL și DC News.
Un aspect esențial pe care psihologul Radu Leca l-a subliniat este interconexiunea dintre stările psihologice și afecțiunile dermatologice.
"Am aflat o chestie foarte tare din interiorul cursului. Am înțeles, în mod concret, că există o cauză între anxietate - avem în oglindă depresia, tăcere - avem în oglindă structura maniacală și apariția dermatitelor diferite și a psoriazisului.
Atâta timp cât subiectul diagnosticat cu diferite tipuri de dermatite, alergii sau urticarii sau subiectul diagnosticat cu psoriazis pe diferite părți ale corpului său, intră sub incidența tulburărilor afective, atunci toate aceste elemente cu structură dermatologică, cresc, se multiplică.
Practic, avem de-a face cu un subiect bolnav, care strigă după ajutor. Acest strigăt de ajutor trebuie să fie vizibil și pentru psihologul clinician", a explicat Radu Leca, psiholog, în exclusivitate la emisiunea Ultrapsihologie de la DC MEDICAL și DC News.
Prin abordarea psihodermatologiei, profesioniștii vor fi echipați să recunoască și să abordeze nu doar simptomele fizice ale pacienților, ci și provocările emoționale care le stau la baza.
Vezi și: Energizantele, asociate cu dezvoltarea cheagurilor de sânge. Provoacă infarct sau AVC
Afecțiuni dermatologice - FOTO: Freepik
Psoriazisul, o afecțiune cronică și recurentă a pielii, este caracterizată prin plăci eritematoase, uscate și solzoase, care afectează 1-2% din populația globală. Deși cauzele exacte ale psoriazisului nu sunt pe deplin înțelese, stresul a fost identificat drept un factor declanșator major, exacerbând simptomele și influențând evoluția bolii.
Studiile sugerează că stresul nu doar că poate declanșa episoade acute de psoriazis, dar poate încetini și răspunsul la tratamente, crescând astfel suferința pacienților.
Psihodermatologia, o ramură emergentă care investighează interacțiunea dintre minte, creier și piele, a atras atenția cercetătorilor asupra modului în care factorii psihologici influențează dezvoltarea afecțiunilor cutanate. În cazul psoriazisului, stresul joacă un rol esențial.
Potrivit ipotezei inflamației neurogene, neuropeptidele precum substanța P (SP) și factorul de creștere a nervilor (NGF) contribuie la patogeneza psoriazisului prin declanșarea inflamației locale la persoanele cu predispoziție genetică, potrivit National Library of Medicine.
Studiile au demonstrat că evenimentele stresante din viață cresc nivelurile de SP în sistemul nervos central și periferic, ceea ce agravează inflamația pielii. În plus, aceleași mecanisme neurogene pot stimula proliferarea limfocitelor T și activarea celulelor mastocite, contribuind astfel la progresia bolii.
Această legătură între stres și psoriazis este susținută de numeroase cercetări, inclusiv un studiu care a arătat că 60% dintre pacienții cu psoriazis consideră că factorii psihologici joacă un rol cauzal în boala lor.
Deși severitatea psoriazisului fluctuează de-a lungul vieții, cercetările sugerează că percepția stresului influențează mai degrabă calitatea vieții decât severitatea simptomelor.
Studiile arată că stresul nu determină neapărat o creștere a simptomelor, ci amplifică impactul acestora asupra bunăstării zilnice a pacienților. Totodată, evenimentele traumatice din copilărie și viața adultă au fost raportate mai frecvent de pacienții cu psoriazis, ceea ce subliniază legătura dintre traume și debutul sau agravarea bolii.
Stresul și îngrijorarea nu doar că agravează psoriazisul, dar pot, de asemenea, împiedica remisia completă a leziunilor. Într-o lume în care stresul este omniprezent, această boală devine un exemplu viu al impactului pe care psihicul îl are asupra sănătății fizice.
Pentru pacienții cu psoriazis, gestionarea stresului devine o parte esențială a tratamentului, nu doar pentru a ameliora simptomele, ci și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Vezi mai multe în VIDEO:
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
