Relația complexă dintre depresie și pierderea memoriei la adulții vârstnici. Ce spun noile studii
Un nou studiu arată că depresia și pierderea memoriei se influențează reciproc la adulții în vârstă, fiecare afecțiune agravând-o pe cealaltă.
Un nou studiu a descoperit o relație bidirecțională între depresie și pierderea memoriei la adulții în vârstă. Cercetătorii au constatat că persoanele cu simptome depresive mai mari au prezentat o pierdere de memorie accelerată, în timp ce o pierdere semnificativă a memoriei a dus la un nivel mai ridicat de simptome depresive.
Acest lucru sugerează că fiecare afecțiune o exacerbează pe cealaltă. Studiul a analizat 16 ani de date de la 8.268 de participanți, examinați fiecare în ani alternativi, din 2002-2003 până în 2018-2019.
Participanții au fost adulți englezi care locuiau în comunitate, în vârstă de 50 de ani sau mai mult, cu o vârstă medie de 64 de ani la începutul studiului. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că relația dintre declinul memoriei și depresie este bidirecțională, fiecare afecțiune exacerbând-o pe cealaltă. Constatările ar putea avea implicații profunde pentru intervențiile terapeutice pentru tratarea depresiei și a pierderii memoriei la adulții în vârstă.
Legătura dintre depresie și pierderea memoriei
Un studiu realizat de David Merrill, director al Centrului de Sănătate a Creierului de la Pacific Neuroscience Institute, sugerează că depresia și pierderea memoriei sunt două fețe ale aceleiași monede, oferind o nouă speranță pentru cei care trăiesc cu aceste afecțiuni. David Merrill explică faptul că memoria și starea de spirit sunt strâns legate și că, atunci când se studiază memoria, este esențial să se controleze starea de spirit.
Activitatea cortexului prefrontal și a hipocampusului este similară în ambele afecțiuni, o scădere a activității lobului frontal observată în cazul depresiei ducând la o capacitate redusă de a reține lucruri în memoria de lucru.
Depresia și memoria au chimia în comun, inclusiv dereglarea neurotransmițătorilor precum serotonina, norepinefrina și dopamina, care joacă roluri cruciale în reglarea dispoziției și a abilităților cognitive. În cazul depresiei, dezechilibrul acestor neurotransmițători poate afecta plasticitatea sinaptică, esențială pentru învățarea și formarea memoriei.
Serotonina este implicată în modularea stării de spirit și a cogniției, iar deficitul acesteia poate duce la reducerea neurogenezei în hipocampus, o regiune a creierului esențială pentru consolidarea memoriei.
Nivelurile ridicate de cortizol însoțesc adesea depresia, ceea ce duce la atrofia hipocampului, care este frecventă la persoanele în vârstă cu tulburare depresivă majoră. Neurotoxicitatea indusă de inflamație poate contribui la deficitele cognitive observate la persoanele depresive.
Depresia, în special la persoanele în vârstă, poate provoca insomnie, privând creierul de consolidarea critică a memoriei care are loc în timpul somnului profund.

Foto: Freepik
Poate depresia să fie considerată o formă de demență?
Demența și depresia sunt afecțiuni distincte, depresia fiind denumită "pseudodemență" la adulții în vârstă. Demența cauzează modificări ale dispoziției și comportamentului, în timp ce depresia poate duce la uitare. Demența este cauzată de demența neurodegenerativă, care implică moartea ireversibilă a celulelor cerebrale.
În cazul depresiei, celulele creierului sunt mai puțin active, dar celulele mai puțin active pot fi în continuare reactivate. Această scădere a activității cerebrale duce la scăderea capacității de formare a amintirilor.
Deteriorarea cognitivă în demență poate duce la creșterea frustrării, a stresului și a sentimentului de izolare, ceea ce poate exacerba simptomele depresive și poate duce la probleme de sănătate mintală.
Tratamente noi
Studiul evidențiază necesitatea unor abordări integrate de tratament pentru depresie și anxietate, subliniind importanța abordării simultane a ambelor afecțiuni. Medicii ar putea dezvolta programe de screening timpuriu care să monitorizeze starea de spirit și memoria la persoanele în vârstă. Acest lucru ar necesita o nouă abordare interdisciplinară, care să implice psihologi și neurologi.
Pentru a îmbunătăți starea de spirit și funcția memoriei, persoanele ar trebui să urmărească să schimbe un aspect al mentalității lor, deoarece depresia le poate răpi motivația. Activitatea fizică ar putea fi cel mai bun tratament pentru ambele afecțiuni, deoarece este cea mai bună intervenție unică pentru corpul și creierul îmbătrânit.
Un viitor plan de terapie ar putea implica consultarea unui medic și obținerea unei rețete pentru terapie fizică, oferind o structură structurată pentru depășirea depresiei și îmbunătățirea memoriei. Acest plan este benefic și pentru conexiunile sociale, deoarece depresia duce adesea la izolare socială.
-
-
-
-
-
Adevărul despre migrene: ce le provoacă și cum să găsim alinare21.07.2026, 19:47
Ai avut un vis urât ? De ce durerea rămâne și după ce te trezești
De ce așteptarea unui colet aduce mai multă fericire decât deschiderea lui
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
EXCLUSIV Greșeala uriașă pe care o fac românii când se pensionează. Semnalul de alarmă tras de medici
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Care este diferența dintre burnout și depresie?
De ce ajung oamenii la suicid. Robert Petrache: Factorii apar împreună
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Ce înseamnă dacă citești instrucțiunile de utilizare ale unui produs
Depresia apărută după 50 de ani, semnal de alarmă. Poate anunța boala Parkinson sau demența
EXCLUSIV De ce pensionarea este mai periculoasă decât lipsa banilor
Ce spune psihologia despre oamenii care trec rapid peste postările de pe rețelele sociale
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
