Relația complexă dintre depresie și pierderea memoriei la adulții vârstnici. Ce spun noile studii

Un nou studiu arată că depresia și pierderea memoriei se influențează reciproc la adulții în vârstă, fiecare afecțiune agravând-o pe cealaltă.
Un nou studiu a descoperit o relație bidirecțională între depresie și pierderea memoriei la adulții în vârstă. Cercetătorii au constatat că persoanele cu simptome depresive mai mari au prezentat o pierdere de memorie accelerată, în timp ce o pierdere semnificativă a memoriei a dus la un nivel mai ridicat de simptome depresive.
Acest lucru sugerează că fiecare afecțiune o exacerbează pe cealaltă. Studiul a analizat 16 ani de date de la 8.268 de participanți, examinați fiecare în ani alternativi, din 2002-2003 până în 2018-2019.
Participanții au fost adulți englezi care locuiau în comunitate, în vârstă de 50 de ani sau mai mult, cu o vârstă medie de 64 de ani la începutul studiului. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că relația dintre declinul memoriei și depresie este bidirecțională, fiecare afecțiune exacerbând-o pe cealaltă. Constatările ar putea avea implicații profunde pentru intervențiile terapeutice pentru tratarea depresiei și a pierderii memoriei la adulții în vârstă.
Legătura dintre depresie și pierderea memoriei
Un studiu realizat de David Merrill, director al Centrului de Sănătate a Creierului de la Pacific Neuroscience Institute, sugerează că depresia și pierderea memoriei sunt două fețe ale aceleiași monede, oferind o nouă speranță pentru cei care trăiesc cu aceste afecțiuni. David Merrill explică faptul că memoria și starea de spirit sunt strâns legate și că, atunci când se studiază memoria, este esențial să se controleze starea de spirit.
Activitatea cortexului prefrontal și a hipocampusului este similară în ambele afecțiuni, o scădere a activității lobului frontal observată în cazul depresiei ducând la o capacitate redusă de a reține lucruri în memoria de lucru.
Depresia și memoria au chimia în comun, inclusiv dereglarea neurotransmițătorilor precum serotonina, norepinefrina și dopamina, care joacă roluri cruciale în reglarea dispoziției și a abilităților cognitive. În cazul depresiei, dezechilibrul acestor neurotransmițători poate afecta plasticitatea sinaptică, esențială pentru învățarea și formarea memoriei.
Serotonina este implicată în modularea stării de spirit și a cogniției, iar deficitul acesteia poate duce la reducerea neurogenezei în hipocampus, o regiune a creierului esențială pentru consolidarea memoriei.
Nivelurile ridicate de cortizol însoțesc adesea depresia, ceea ce duce la atrofia hipocampului, care este frecventă la persoanele în vârstă cu tulburare depresivă majoră. Neurotoxicitatea indusă de inflamație poate contribui la deficitele cognitive observate la persoanele depresive.
Depresia, în special la persoanele în vârstă, poate provoca insomnie, privând creierul de consolidarea critică a memoriei care are loc în timpul somnului profund.
Foto: Freepik
Poate depresia să fie considerată o formă de demență?
Demența și depresia sunt afecțiuni distincte, depresia fiind denumită "pseudodemență" la adulții în vârstă. Demența cauzează modificări ale dispoziției și comportamentului, în timp ce depresia poate duce la uitare. Demența este cauzată de demența neurodegenerativă, care implică moartea ireversibilă a celulelor cerebrale.
În cazul depresiei, celulele creierului sunt mai puțin active, dar celulele mai puțin active pot fi în continuare reactivate. Această scădere a activității cerebrale duce la scăderea capacității de formare a amintirilor.
Deteriorarea cognitivă în demență poate duce la creșterea frustrării, a stresului și a sentimentului de izolare, ceea ce poate exacerba simptomele depresive și poate duce la probleme de sănătate mintală.
Tratamente noi
Studiul evidențiază necesitatea unor abordări integrate de tratament pentru depresie și anxietate, subliniind importanța abordării simultane a ambelor afecțiuni. Medicii ar putea dezvolta programe de screening timpuriu care să monitorizeze starea de spirit și memoria la persoanele în vârstă. Acest lucru ar necesita o nouă abordare interdisciplinară, care să implice psihologi și neurologi.
Pentru a îmbunătăți starea de spirit și funcția memoriei, persoanele ar trebui să urmărească să schimbe un aspect al mentalității lor, deoarece depresia le poate răpi motivația. Activitatea fizică ar putea fi cel mai bun tratament pentru ambele afecțiuni, deoarece este cea mai bună intervenție unică pentru corpul și creierul îmbătrânit.
Un viitor plan de terapie ar putea implica consultarea unui medic și obținerea unei rețete pentru terapie fizică, oferind o structură structurată pentru depășirea depresiei și îmbunătățirea memoriei. Acest plan este benefic și pentru conexiunile sociale, deoarece depresia duce adesea la izolare socială.
-
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
Cum să gestionezi dramele familiale în preajma sărbătorilor. Arta comunicării eficiente în mijlocul tensiunilor familiale
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Cum funcționează creierul adolescenților în luarea deciziilor. Influența pozitivă a adulților și asumarea riscurilor
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Cum recunoști burnout-ul. Cum spui "stop” înainte să ajungi la burnout
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Cancerul și schimbările emoționale, impact devastator. Cum să faci față provocărilor psihologice
Atac de cord sau atac de panică? Mulți cheamă ambulanța pentru anxietate necontrolată
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.