Senzația de fluturi în stomac: legătura dintre emoție și sistemul digestiv. Impactul emoțiilor asupra pH-ului stomacului

Fluturii în stomac sunt o senzație obișnuită pe care o experimentăm atunci când suntem nervoși sau entuziasmați de ceva. Ei pot apărea atunci când suntem nervoși, anxioși sau emoționați.

De exemplu, dacă ați simțit fluturi înainte de a face o prezentare sau când cineva v-a abordat, este probabil pentru că erați emoționat. Înțelegerea aspectelor negative ale fluturilor în stomac vă poate ajuta să îi gestionați eficient.

De unde provine această senzație

Oamenii de știință atribuie senzația de fluturi în stomac mai multor factori. În primul rând, dopamina, o substanță chimică care dă senzația de bine, este eliberată în timpul activităților plăcute precum flirtul sau sexul.

În al doilea rând, norepinefrina, un hormon și neurotransmițător, este eliberată în timpul stresului sau fricii, precum și în momentele romantice de atracție sau excitare. Deși pot părea diferite, ele împărtășesc multe caracteristici cu atracția mamiferelor. În cele din urmă, axa intestinală-encefalică joacă un rol în senzație.

Dacă experimentați nervozitate gastrointestinală sau stres, aceasta indică o inteligență care provine din zona intestinală. Această legătură dintre intestin și creier este semnificativă, deoarece creierul intestinal, cunoscut și sub numele de creierul intestinelor, este situat în sistemul digestiv, care are propriul său sistem nervos numit sistem nervos enteric (ENS).

Un studiu realizat de Giuseppina Porciello, Salvatore Maria Aglioti și colegii de la Universitatea Sapienza din Roma, IRCCS-Fondazione Santa Lucia și IIT Center for Life Nano- and Neuro-Science a descoperit că stomacul și emoțiile noastre se mișcă împreună.

Studiul, publicat în eLife, a constatat că sistemul digestiv și sistemul nervos central sunt în strânsă comunicare, conducând la conceptul de axă creier-stomac. Emoțiile pozitive și negative pot evoca senzații subiective în organism, inclusiv în stomac. Cu toate acestea, nu au existat dovezi directe că emoțiile sunt corelate cu modificări ale fiziologiei gastrice.

Citește și: Apa cu lămâie: secretul celebrităților pentru pierderea în greutate. Băutura simplă cu impact major asupra sănătății

Foto: Freepik

Legătura dintre emoții și stomac

Un studiu realizat de Aglioti a urmărit să exploreze rolul corpului în provocarea emoțiilor. Cercetătorii au folosit SmartPill, o capsulă ingerabilă utilizată în mod obișnuit în gastroenterologie, pentru a măsura pH-ul, temperatura, presiunea și mediul gastrointestinal.

Datele au fost trimise prin Bluetooth către un computer și au fost înregistrate datele de electrogastrografie, ECG și bătăile pleoapelor.

Cei 30 de subiecți au urmărit scurte clipuri video care au provocat diferite emoții, cum ar fi dezgustul, frica, fericirea și tristețea, precum și videoclipuri de control „neutre”. Studiul a urmărit să înțeleagă dacă aceste semnale servesc doar pentru supraviețuire sau contribuie la procese de nivel superior.

Studiul realizat de Porciello a constatat că aciditatea stomacului este direct corelată cu starea emoțională, în special atunci când este expus la videoclipuri dezgustătoare. Cu cât stimulii sunt mai dezgustători sau mai înfricoșători, cu atât pH-ul este mai ridicat, în timp ce un pH mai puțin acid este asociat cu o fericire mai mare.

Chiar și fără experiență conștientă, expunerea la videoclipuri dezgustătoare a avut tendința de a se corela cu un pH mai acid în comparație cu cele neutre. Videoclipurile care induc fericire au făcut ca pH-ul să fie mai puțin acid. Studiul sugerează că experiențele emoționale și mediul gastric sunt direct corelate, reflectând ceea ce se întâmplă cu adevărat în stomac.

Cu toate acestea, relația cauză-efect nu este încă stabilită și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă emoțiile provoacă aciditate sau aciditate.

Vezi și: Cât de des poți să îți faci pofta cu dulciuri si fast food. Impactul mâncării nesănătoase asupra organismului și dilema moderării

Studiul a descoperit o legătură între emoții și sistemul digestiv, dezvăluind că afecțiunile neuropsihologice precum autismul sunt legate de tulburările sistemului digestiv și viceversa. Aceasta nu este doar o curiozitate academică, ci și o legătură între sindromul intestinului iritabil și depresie.

Studiul sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele fiziologice care stau la baza comunicării emoțiilor între sistemul nervos central și stomac. Datele cardiace au arătat că senzațiile de dezgust au dus la reducerea variabilității ritmului cardiac, sugerând activarea simpatică și parasimpatică, rezultând o activitate parasimpatică mai intensă.

Cercetătorii înregistrează activitatea cerebrală cu ajutorul electroencefalografiei și analizează datele pentru a cartografia contribuția activității neuronale, cu scopul de a înțelege modul în care emoțiile călătoresc de la creier la stomac.