Aceste tulburări afectează modul în care o persoană percepe lumea, se raportează la ceilalți și gestionează emoțiile.
Conform studiilor, cea mai frecventă tulburare de personalitate este cea obsesiv-compulsivă, urmată de narcisistă și tip borderline.
Tulburările de personalitate sunt afecțiuni mentale caracterizate prin modele de gândire, comportament și experiență emoțională atipice și persistent negative, care cauzează disconfort și dificultăți semnificative în viața unei persoane și în relațiile sale.
DSM V (Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale) definește tulburarea de personalitate ca fiind "un model persistent de trăiri interioare și comportament care se îndepărtează semnificativ de la normele specifice mediului cultural din care provine individul, este pervaziv și rigid, debutează în adolescență sau la vârsta de adult tânăr, este stabil în timp și conduce la suferință sau disfuncție”.
"Astfel, aceste disfuncții afectează atât planul personal, cât si cel social al individului, manifestările fiind vizibile atât în familie, grupul de prieteni, cât și la locul de muncă sau în relațiile cu necunoscuții. Pot apărea manifestări încă din copilărie, se cristalizează în adolescență și se diagnostichează la vârsta de adult tânăr. Personalitatea ne asigură unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți.
Ca și cauze ale tulburărilor de personalitate menționăm materialul genetic (s-a observat ca aceste tulburări apar mai frecvent la persoane ce au in familie părinți cu tulburări psihice), lipsa unui atașament securizant cu mama în copilărie, mediul familial instabil, abuziv, haotic, lipsit de afecțiune, experiențe traumatice în perioada copilăriei și adolescenței”, a declarat psihiatrul Raluca Ioana Prepeliță, în exclusivitate pentru DC Medical.
Grupa A (neprevăzut/excentric)
1. Paranoidă - tipar de neîncredere și comportament suspicios.
2. Schizoidă - evitarea relațiilor sociale și un grad redus de exprimare a emoțiilor.
3. Schizotipală - disconfort accentuat în relațiile interpersonale și o capacitate redusă de a dezvolta relații apropiate, distorsiuni cognitive și comportament excentric.
Grupa B (dramatic/eratic)
1. Antisocială - desconsiderarea și încălcarea drepturilor celorlalți (acest tipar comportamental a mai fost numit “sociopatie”, “psihopatie”); minciuna și manipularea sunt trăsături esențiale.
2. Borderline (de graniță) - instabilitate în relațiile interpersonale, imagine de sine instabilă, afectivitate instabilă, impulsivitate accentuată.
3. Histrionică - caută să atragă atenția celor din jur, exprimare excesivă a emoțiilor.
4. Narcisistă - lipsa de empatie, nevoia de a fi admirat, grandoare.
Grupa C (anxios/inhibat)
1. Evitantă - inhibiție socială, sentimente de inadecvare, hipersensibilitate la evaluările negative.
2. Dependentă - nevoia excesivă de a fi protejat de cineva, comportament de supunere și dependență emoțională.
3. Obsesiv-compulsivă - preocupări excesive pentru ordine, perfecționism și nevoia de control.
”Conform studiilor, cea mai frecventă tulburare de personalitate este cea obsesiv-compulsivă, urmată de narcisistă și tip borderline.
Însă, în practica medicală (spital și chiar ambulatoriu), statistica acordă primul loc tulburării de personalitate borderline.
Indivizii cu tulburarea de personalitate borderline simt o frică intensă de a fi abandonați, iritabili, instabili afectivi, impulsivi, au comportament suicidar recurent, gesturi sau amenințări cu suicidul, automutilare, mânie nemotivată și intensa sau control deficitar al acesteia, senzație frecventă de gol interior sau disociere, dificultăți de relationare, disturbarea imaginii de sine, gândire în alb/negru despre cei din jur, comportamente adictive, conducere imprudentă de autovehicule, acte sexuale neprotejate.
De obicei, cer ajutor din cauza recurenței actelor suicidare. Pot prezenta simptome psihotice în situații stresante", ne-a mai spus Raluca Ioana Prepeliță.
"Tratamentul include terapie medicamentoasă și psihoterapie specifică în funcție de tipul tulburării de personalitate.
Astfel, în tulburarea de personalitate borderline se administrează normotimizante (stabilizatori de dispoziție) și antipsihotice, iar psihoterapia comportamentală sau psigodinamică îi învață pe indivizi cum să și recunoască și să își controleze emoțiile", a declarat Raluca Ioana Prepeliță, pentru DC Medical.
Este important să rețineți că tulburările de personalitate sunt condiții complexe și variate, iar fiecare persoană poate prezenta simptome diferite în funcție de tipul de tulburare și de gradul de gravitate.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
