Tulburarea depresivă majoră afectează 10% din populație. Cercetătorii au identificat un nou subtip, cu impact asupra unui sfert din pacienții cu tulburare depresivă...
Tulburarea depresivă majoră (TDM) este o afecțiune mintală prevalentă la nivel mondial, cu o prevalență estimată pe parcursul vieții de peste 10%, cu o creștere recentă a prevalenței la 25%, probabil din cauza izbucnirii epidemiei COVID-19.
Tulburarea depresivă majoră are consecințe negative grave asupra sănătății psihologice a individului, inclusiv starea de spirit scăzută continuă, lipsa de motivație și lipsa de speranță care ar împiedica funcționarea cognitivă a pacientului, pe lângă modificări semnificative ale apetitului și greutății și o calitate proastă a somnului, notează Science Direct.
De asemenea, tulburarea depresivă majoră poate crește riscul de diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral și cancer.
Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au identificat un nou subtip de depresie care ar putea afecta până la un sfert din totalul pacienților cu tulburare depresivă majoră, arată Science Alert.
Descoperirile ajută la explicarea motivelor pentru care cele mai populare tratamente medicamentoase pentru depresie nu sunt întotdeauna eficiente.
Noul subtip este unic față de alte subtipuri propuse, deoarece este marcat de deficite cognitive în ceea ce privește atenția, memoria și autocontrolul.
Aceste simptome nu sunt adesea ameliorate de antidepresivele care vizează serotonina, cum ar fi Lexapro (escitalopram) sau Zoloft (sertralină).
Cercetătorii se referă la subtipul nou identificat ca fiind ”subtipul cognitiv”.
În cadrul unui studiu clinic randomizat la care au participat peste 700 de adulți, cercetătorii de la Stanford - împreună cu un coleg de la Universitatea din Sydney, Australia - au descoperit că 27% dintre pacienții cu TDM au avut performanțe mai slabe la sarcinile cognitive.
De asemenea, aceștia au avut un răspuns mai slab la tratamentele medicamentoase standard.
Dacă s-ar face un raport între datele studiului și populația SUA, cifrele ar arăta că aproximativ 5,7 milioane de pacienți ar putea avea această versiune de depresie.
Având în vedere dimensiunea acestei cohorte potențiale, Laura Hack, cercetător în științe comportamentale, și colegii săi susțin necesitatea unor tratamente mai bine țintite pentru depresie.
”Pentru o minoritate substanțială de pacienți deprimați, este necesar să se îmbunătățească cogniția pentru a îmbunătăți starea de spirit și funcția generală a depresiei”, scriu cercetătorii.
Potrivit autorilor, acesta este primul ”biotip cognitiv al depresiei care poate fi acționat clinic” care a fost descoperit, iar descoperirile lor sugerează că o pierdere a puterii cerebrale nu este întotdeauna o consecință a depresiei.
Ea ar putea fi, de asemenea, un factor determinant al acesteia.
În urmă cu un deceniu, un studiu anterior realizat la Stanford, la care au participat unii dintre aceiași cercetători, a constatat că 25% dintre pacienții depresivi au prezentat deficiențe semnificative la testele cognitive, chiar și după ce au primit tratament antidepresiv.
În 2020, cercetătorii au continuat cu un studiu de imagistică a creierului care a constatat că modificările în circuitul de control cognitiv al unui pacient pot ajuta la prezicerea răspunsului acestuia la tratamentele antidepresive.
Acum, cercetătorii au încercat să exploreze acest nou subtip și mai mult.
Înainte de studiu, participanții au fost chestionați și evaluați clinic cu privire la starea lor de depresie.
De asemenea, au fost supuși unor teste de memorie verbală, memorie de lucru, viteză de decizie și atenție susținută.
În timpul sarcinii, pacienții cu TDM cu o procesare mai lentă a informațiilor, cu probleme mai grave de somn și cu o inhibiție mai slabă a răspunsului au avut tendința de a prezenta o activare redusă în cortexul prefrontal și în cortexul cerebral.
Acest lucru indică ”un proces mecanicist neuronal distinct care stă la baza acestui biotip”, susțin autorii, deoarece aceste părți ale creierului sunt foarte implicate în funcțiile executive, cum ar fi planificarea în avans, îndeplinirea obiectivelor și atenția susținută.
Deși depresia poate apărea o singură dată în viață, oamenii au de obicei mai multe episoade, iar simptomele apar în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi și pot include:
- sentimente de tristețe, goliciune sau deznădejde
- izbucniri de furie, iritabilitate sau frustrate, char și din motive aparent mici și neînsemnate
- pierderea interesului sau a plăcerii în majoritatea activităților normale
- tulburări ale somnului, insomnie sau somn excesiv
- oboseală și lipsă de energie
- tulburări alimentare, reducerea apetitului și pierderea în greutate sau poftă crescută de mâncare și creștere în greutate
- anxietate, agitație sau neliniște
- încetinirea gândirii, a vorbirii și a mișcărilor corpului
- sentimente de inutilitate sau de vinovăție, fixarea pe eșecurile din trecut sau autovinovăție
- dificultăți de gândire, de concentrare, de luare a deciziilor și de memorare a lucrurilor
- gânduri frecvente sau recurente de moarte, gânduri sinucigașe, tentative de suicid sau sinucidere
- probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate sau dureri de cap, arată Mayo Clinic.
Diagnosticul se pune în în baza unui examen fizic, a unor teste de laborator, în special cele care vizează funcționalitatea glandei tiroide, și a unei evaluări psihiatrice.
În funcție de criteriile din Manualul de Diagnostic al Bolilor Mintale (DMS-5), specialistul în sănătate mentală va pune un diagnostic, urmând ca apoi să fie stabilită schema de tratament care, în funcție de gravitatea depresiei, poate include tratament medicamentos sau diverse terapii.
Trebuie reținut faptul că persoanele care trec prin astfel de episoade au nevoie de ajutor de specialitate, dar și că cei din anturajul depresivilor trebuie să ia măsuri, în sensul îndrumării spre un specialist, respectiv de susținere a persoanei depresive.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
