Recuperarea motorie a pacienților care suferă de afecțiuni neurologice, precum accidentul vascular cerebral - AVC - sau varii traumatisme, se face cu mult mai mult succes cu ajutorul roboților, a explicat, EXCLUSIV l...
Recuperare medicală neurologică asistată de roboți se practică de foarte mulți ani în lume. La noi în țară a apărut de câțiva ani de zile. Acest tip de reabilitare, care ușurează mult munca kinetoterapeuților, aduce multiple avantaje pentru pacienți, a explicat, EXCLUSIV la Interviurile DC Medical, col dr Gigi Teodoru, șef al Secției de Recuperare medicală neurologică 2 de la Spitalul Militar Central „Carol Davila" din București.
„Până acum recuperarea medicală se făcea cu ajutorul kinetoterapeutului, prin exerciții pasive, pasivo-active, asistate sau chiar active, cu ajutorul unor dispozitive medicale, dar nu robotizate. Sistemul acesta robotic pe care l-am achiziționat anul trecut la Spitalul Militar, este un sistem de reeducare a mersului, compus dintr-o orteză robotică, un sistem de suspendare a greutății corporale și o bandă de alergat. Adică, elimini foarte mult munca fizică a kinetoterapeutului, pacientul putând fi adus cu un scaun cu rotile în dreptul unei benzi de alergare, mutat cu ușurință și suspendat cu ajutorul unor harnașamente, dacă vreți, și cârlige, îi suspend greutatea corporală, și îl verticalizez în felul acesta, iar banda de mișcare îl ajută pentru reluarea mersului. În plus, am un sistem de feedback vizual, dacă vreți, virtual, care crește motivația și dorința pacientului de a se recupera. De asemenea, creează niște circuite noi, niște tipare noi de mișcare, exact ce mă interesează în recuperarea unui pacient neurologic", a arătat specialistul.
Acest tip de terapie are rezultate excelente în recuperarea pacienților cu afecțiuni neurologice, precum accidente vasculare cerebrale, traumatisme vertebro-medulare și traumatisme cranio-cerebrale. Pentru pacienți e și mai ușor să facă recuperare, pentru că stresul asupra organismului se modifică.
„Este mai mic, iar pacienții nu mai suportă greutatea proprie. Indiscutabil, este mult mai performantă (tehnica, n.r.) decât ce se făcea până acum", a punctat col dr Gigi Teodoru.
Dar trebuie să înțelegem din start că atunci când vine vorba de pacienți care au trecut printr-ul accident vascular cerebral, după un astfel de eveniment, chiar când au o recuperare fabuloasă, nu vor mai fi exact ca înainte.
„În recuperarea accidentelor vasculare cerebrale nu poți să dai niciun prognostic. Nu există o recuperare totală, sută la sută. Speranța noastră este ca pacientul să poată să reia mersul, cu sprijin, dacă se reia fără sprijin atunci e și mai bine, să poată să-și folosească mâna, membrul superior afectat, dar niciodată în proporție de 100%", a arătat col dr Gigi Teodoru.
Asta pentru că recuperarea unui pacient cu AVC depinde de foarte mulți factori.
„De tipul de AVC, dacă este ischemic sau hemoragic, de întinderea accidentului vascular cerebral – ce suprafață din creier a fost afectată, de vârsta pacientului, de bolile asociate pe care le are. Sunt foarte mulți factori în recuperarea unui AVC".
Aici se văd, însă, avantajele roboților și rolul lor esențial în recuperarea neuromotorie a unui pacient care are o zonă din creier afectată.
Col dr Gigi Teodoru a detaliat: „Sistemul robotic mă ajută să grăbesc recuperarea pacientului, pentru că îl verticalizez și pentru că îi antrenez, dacă vreți, creierul prin acest mijloc de feedback de care vorbeam, virtual, pentru refacerea acelor noi circuite de care vorbim noi, acele noi patterne de mișcare. Dacă el stă la orizontală în fiecare zi și privește tavanul, și așteaptă – eu știu – o jumătate de oră de mesaj sau de kinetoterapie este una, dacă stă într-un robot poate să stea și mai mult de 20-30 de minute, poate să stea de 2-3 ori pe zi, să repetăm, și chiar este antrenat în acest timp, în acest joc – să-i zicem – de recuperare, prin ecranul virtual".
Dar pacienții cu AVC mai au o particularitate: le sunt afectate deopotrivă, nu doar fizic organismul, ci și comportamentul și starea emoțională. Cum reușește un robot să crească motivația pacientului care s-a trezit brusc că nu-și mai poate folosi cum a făcut-o până atunci o mână sau pe ambele, ori picioarele, aflați din video:
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
