Bolile care îți DISTRUG creierul: risc major de DEMENȚĂ

Bolile precum hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2 se consideră, în general, că afectează corpul, dar o nouă lucrare a furnizat dovezi că acestea pot afecta și mintea în moduri subtile, iar efectele pot fi observate deja la vârsta medie.
„Am constatat că tensiune arterială crescută și  diabetul în special, au un efect dăunător asupra vitezei de gândire și memorie”, a declarat pentru ScienceAlert co-autor al studiului, neurologul Universității Oxford, Michele Veldsman. „Pe măsură ce tensiunea arterială crește, viteza de gândire și de memorie se înrăutățește”.

Rezultatele studiulu iau fost publicate în revista Nature.

Echipa de cercetare a analizat scanările RMN a creierului a peste 22.000 de participanți la Biobank din Marea Britanie, căutând modificări ale căilor substanței cenușii și substanței albe ale creierului, înregistrând datele clinice, demografice și cognitive ale voluntarilor.

Substanțele afectate din creier

„Creierul este format din rețele care conectează diferite regiuni și lucrează împreună pentru a coordona gândirea - aceste regiuni comunică prin căi de substanță albă”, a explicat Veldsman.
Am constatat că, atât volumul creierului într-o rețea frontoparietală, cât și integritatea conexiunilor de substanță albă între regiuni, sunt afectate de factori de risc care afectează aprovizionarea cu sânge a creierului.
Echipa a comparat datele RMN cu datele cognitive și clinice și a constatat că la participanții cu vârsta cuprinsă între 44 și 70 de ani, tensiunea arterială mai mare a fost legată de o performanță cognitivă mai mică. Interesant este că adulții în vârstă (cei peste 70 de ani) nu au prezentat același efect.
Deși doar 5% dintre cei înscriși în studiu au avut un diagnostic de diabet de tip 2, această stare a prezis și o funcție executivă mai scăzută.
Cercetătorii subliniază că această pierdere mentală este foarte mică: o ușoară scădere a vitezei de gândire și a memoriei, dar nimic asemănător pierderii mentale puternice experimentate în demență. Dar faptul că putem detecta această scădere înseamnă că creierul participanților se schimbă deja și ar putea duce la rezultate mai proaste, odată cu vârsta.
„Schimbările au fost subtile și probabil nu au fost ceva ce ați observa în viața de zi cu zi”, a spus Veldsman. „Dar important este că putem să le detectăm și acestea sunt asociate cu leziuni subtile ale creierului care au loc deja în perioada mijlocie a vieții. Prin urmare, este important să prevenim aceste daune cât mai curând posibil pentru a preveni un declin suplimentar."