Cafeaua, 3 efecte MAJORE, dar nu toate sunt bune! STUDIU

Cercetătorii, care au monitorizat îndeaproape 100 de voluntari timp de două săptămâni într-un studiu controlat randomizat, au descoperit că participanții au făcut mai mulți pași pe zi în zilele în care au băut cafea decât în zilele în care nu au băut. Și mai multă cafea a fost asociată cu mai puține episoade ale unui tip de ritm cardiac anormal.

Dar în zilele în care au băut cafea, participanții au avut mai multe incidente cu un alt tip de bătăi anormale ale inimii. Au dormit și mai puțin, au constatat cercetătorii.

„Aceste rezultate evidențiază relația complexă dintre cafea și sănătate”, a spus autorul studiului, dr. Gregory Marcus, cardiolog, profesor și cercetător în domeniul fibrilației atriale la Universitatea din California, San Francisco.

„Mai multă activitate fizică, care pare să fie determinată de consumul de cafea, are numeroase beneficii pentru sănătate, cum ar fi riscuri reduse de diabet de tip 2 și mai multe tipuri de cancer și este asociată cu o longevitate mai mare”, a spus Marcus într-un comunicat de presă. 

„Pe de altă parte, somnul redus este asociat cu o varietate de rezultate adverse psihiatrice, neurologice și cardiovasculare”, a continuat el. 

Studiul (link direct studiu), care este considerat preliminar până când va fi publicat într-un jurnal de specialitate, a fost prezentată la sesiunile științifice virtuale ale Asociației Americane a Inimii.

„Cafea este cea mai des consumată băutură din lume, dar efectele sale asupra sănătății rămân incerte”, a spus Marcus. Cele mai multe studii observaționale pe termen lung au sugerat multiple beneficii potențiale ale consumului de cafea, dar Dr Marcus a numit lucrarea sa drept „primul studiu randomizat care a investigat în timp real, consecințele fiziologice ale consumului de cafea”.

Subiecții voluntari din studiu au purtat monitoare de înregistrare continuă pentru a urmări ritmul inimii și nivelul zahărului din sânge. De asemenea, dispozitive purtate la încheietura mâinii au urmărit activitatea fizică și somnul. Vârsta medie a participanților a fost de 38 de ani; 51% erau femei, iar 48% erau albi.

Pe parcursul a două săptămâni, ei au fost desemnați aleatoriu fie să evite, fie să bea cafea timp de cel mult două zile consecutive fiecare. Consumul de cafea și espresso a fost urmărit în timp real printr-un „buton de marcare a timpului” de pe monitorul cardiac. Participanții au completat, apoi, chestionare zilnice pentru a detalia câtă cafea au băut, iar drumurile la cafenele au fost înregistrate cu geotracking.

Comparativ cu zilele în care participanții nu au băut cafea, consumul de cafea a fost asociat cu mai mult de 1.000 de pași suplimentari făcuți pe zi, cu 36 de minute mai puține de somn pe noapte și cu o creștere cu 54% a episoadelor unui tip de bătăi anormale ale inimii care își au originea în inima camera inferioară, numite contracții ventriculare premature. Acest tip de afectare crește riscul de insuficiență cardiacă, a subliniat dr. Marcus.

Fiecare ceașcă suplimentară de cafea a fost asociată cu încă 600 de pași pe zi și cu 18 minute mai puține de somn pe noapte. Dar episoadele unui ritm cardiac anormal de rapid care apar din camerele superioare ale inimii, numite tahicardie supraventriculară, au fost cu 12% mai puțin frecvente pentru fiecare ceașcă suplimentară de cafea.

Cercetătorii au verificat ADN-ul participanților pentru a căuta gene care ar putea afecta metabolismul cofeinei. Ei au descoperit că oamenii cu gene asociate cu un metabolism mai rapid al cofeinei au prezentat mai multe bătăi anormale ale inimii, originare din camerele inferioare ale inimii, atunci când a fost consumată mai multă cafea. Cu cât un băutor de cafea a metabolizat mai lent cofeina, cu atât a pierdut mai mult somn.