Preșcolarii dolofani, cu vârste între 2 și 5 ani, au un risc deosebit de mare de a deveni adolescenți obezi, constată un nou studiu realizat pe mai mult de 51.000 de preșcolari. Iată la ce trebuie să...
Experții au declarat că rezultatele studiului lor indică o „fereastră" critică în copilăria timpurie – adică la vârste cuprinse între 2 și 5 sau 6 ani - care pune practic bazele unei obezități persistente la vârsta adolescenței.
Ei au recunoscut, însă, din start, că aceste concluzii ale studiului lasă totuși câteva întrebări fără răspuns. De ce o parte dintre copiii mici au cantități excesive de grăsime corporală? Și modificarea dietelor lor va preveni mai târziu obezitatea? Asta rămâne de văzut.
Practic, studiul de față a presupus analizarea tiparelor de creștere în greutate în rândul a peste 51.000 de copii germani.
Adolescenții obezi au fost „dolofani” la grădiniță
Cercetătorii au constatat că mai mult de jumătate dintre adolescenții obezi deveniseră deja supraponderali sau obezi până la vârsta de 5 ani. Și cel mai puternic factor de risc pentru obezitatea adolescentului a fost creșterea mai rapidă decât cea normală în greutate la vârste între 2 și 6 ani.
„Constatările sunt foarte importante", a spus dr. Michael Freemark, care a scris recenzia care însoțește studiul, ambele publicate în New England Journal of Medicine.
„Acest studiu identifică o fereastră de dezvoltare, care este un predictor puternic al obezității în adolescență", a spus Freemark, profesor de pediatrie la Universitatea Duke din Durham, N.C.
Variațiile normale de greutate la copii
El a explicat cum arată traiectoria normală de creștere în greutate la începutul vieții. În primul rând, bebelușii au o mulțime de grăsime, ceea ce este sănătos și necesar, a spus Freemark. Până când au vârsta de 1 an, indicele de masă corporală (IMC) ar trebui să fie mult mai mare decât cel din copilăria timpurie (IMC este o măsură a greutății în raport cu înălțimea, n.r.).
După aceea, IMC scade, pe măsură ce un copil crește în înălțime și pierde din „grăsimea de bebeluș" - atingând un minim la vârsta de 5 sau 6 ani. Apoi, a explicat Freemark, vine un nou „puseu" de grăsime corporală, în care IMC crește treptat tot restul perioadei din copilărie și din adolescență.
Potrivit lui Freemark, acest studiu demonstrează că dacă acel puseu se întâmplă mai devreme - sau dacă preșcolarii nu își pierd niciodată grăsimea de bebeluș - riscul de obezitate crește.
Se îngrașă excesiv între 2 și 5 ani
„Ceea ce nu ne spune acest studiu este motivul pentru care acești copii câștigă excesiv în greutate între 2 și 5 ani" a arătat Freemark.
Vinovat ar putea fi ceva ce s-a întâplat mai devreme în viață - cum ar fi dacă ei au fost alăptați sau hrăniți cu biberonul, sau dacă mamele lor au avut diabet de sarcină.
„Dar probabil că este legat de un număr de variabile", a conchis el. Dr. Antje Korner, cercetătorul principal al studiului, e de acord. Rădăcinile obezității sunt „complexe" și implică un amestec de gene și influențe de mediu, a spus Korner, de la Centrul de Cercetare Pediatrică din cadrul Universității din Leipzig, Germania.
Ceea ce este important, subliniază ea, este ca părinții și pediatrii să fie conștienți de această „fereastră" de vârstă „critică" unde riscul de obezitate se manifestă pentru prima dată.
Când copiii de acea vârstă sunt supraponderali, a spus ea, nu ar trebui ca greutatea suplimentară să fie pusă pe seama „grăsimii de bebeluș", care dispăre în mod natural.
În România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali, iar dintre „dolofani" 8% sunt obezi.
Studiul german s-a bazat pe 51.505 de copii al căror indice de masă corporală a fost măsurat în mod repetat în timpul copilariei și adolescenței.
Jumătate din copilașii dolofani s-au transformat în adolescenți obezi
În majoritatea cazurilor, studiul a constatat că adolescenții cu greutate normală au avut o greutate normală întreaga lor viață. Dar situația s-a schimbat drastic pentru adolescenții obezi: înainte de vârsta de 2 ani au avut de obicei un IMC normal, dar 53% au devenit supraponderali sau obezi până la vârsta de 5 ani.
Și copiii cu o „accelerație" timpurie a IMC în anii preșcolari au avut risc crescut de obezitate la vârsta adolescenței. Riscul lor a fost cu 40% mai mare, comparativ cu copii ale căror IMC a rămas constant în timpul grădiniței.
Pentru moment, a spus Freemark, nu este clar dacă schimbarea dietei acestor copii mici va împiedica obezitatea în adolescență.
Ce ar trebui să facă părinții
Dar îi încurajează pe părinți să-și ducă odraslele la examenele medicale de rutină, pentru a vedea dacă câștigul lor în greutate este sau nu periculos. Dacă este excesiv, a spus Freemark, părinții ar putea avea nevoie de consiliere nutrițională.
El a subliniat, de asemenea, câteva reguli generale privind dieta, care sunt „rezonabile pentru orice copil" - cum ar fi evitarea băuturilor dulci și acidulate, a dulciurilor și a alimentației tip fast-food, plus reducerea consumului de alimente prăjite sau cu amidon.
Studiul original poate fi consultat AICI.
Organizaţia Salvaţi Copiii şi tenismena Sorana Cîrstea au dotat Maternitatea din Târgovişte cu aparatură medicală în vlaoare de 23.000 de euro.
Cunoscutul pediatru dr Mihai Craiu aduce dovezi științifice privind purtarea măștilor la orele de sport de la școală.
Copilul anesteziat de stomatolog în Pitești, despre care medicii din București declarau azi că nu mai are activitate cerebrală, a murit.
În România, aproximativ 9% din copii se nasc înainte de termen.
Care este cauza apariției cearcănelor la copii. Una dintre ele este dată de o boală rară.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un copil în vârstă de doi ani, care fusese operat pe creier și care făcuse gripă cu virus de tip B, a murit sâmbătă la Spitalul Grigore Alexandrescu
Care este cancerul care nu poate fi prevenit și diagnosticat precoce.
Medicul pediatru Mihai Craiu a adus o serie de explicații detaliate despre bronșiolita la copii.
