Preșcolarii dolofani, cu vârste între 2 și 5 ani, au un risc deosebit de mare de a deveni adolescenți obezi, constată un nou studiu realizat pe mai mult de 51.000 de preșcolari. Iată la ce trebuie să...
Experții au declarat că rezultatele studiului lor indică o „fereastră" critică în copilăria timpurie – adică la vârste cuprinse între 2 și 5 sau 6 ani - care pune practic bazele unei obezități persistente la vârsta adolescenței.
Ei au recunoscut, însă, din start, că aceste concluzii ale studiului lasă totuși câteva întrebări fără răspuns. De ce o parte dintre copiii mici au cantități excesive de grăsime corporală? Și modificarea dietelor lor va preveni mai târziu obezitatea? Asta rămâne de văzut.
Practic, studiul de față a presupus analizarea tiparelor de creștere în greutate în rândul a peste 51.000 de copii germani.
Adolescenții obezi au fost „dolofani” la grădiniță
Cercetătorii au constatat că mai mult de jumătate dintre adolescenții obezi deveniseră deja supraponderali sau obezi până la vârsta de 5 ani. Și cel mai puternic factor de risc pentru obezitatea adolescentului a fost creșterea mai rapidă decât cea normală în greutate la vârste între 2 și 6 ani.
„Constatările sunt foarte importante", a spus dr. Michael Freemark, care a scris recenzia care însoțește studiul, ambele publicate în New England Journal of Medicine.
„Acest studiu identifică o fereastră de dezvoltare, care este un predictor puternic al obezității în adolescență", a spus Freemark, profesor de pediatrie la Universitatea Duke din Durham, N.C.
Variațiile normale de greutate la copii
El a explicat cum arată traiectoria normală de creștere în greutate la începutul vieții. În primul rând, bebelușii au o mulțime de grăsime, ceea ce este sănătos și necesar, a spus Freemark. Până când au vârsta de 1 an, indicele de masă corporală (IMC) ar trebui să fie mult mai mare decât cel din copilăria timpurie (IMC este o măsură a greutății în raport cu înălțimea, n.r.).
După aceea, IMC scade, pe măsură ce un copil crește în înălțime și pierde din „grăsimea de bebeluș" - atingând un minim la vârsta de 5 sau 6 ani. Apoi, a explicat Freemark, vine un nou „puseu" de grăsime corporală, în care IMC crește treptat tot restul perioadei din copilărie și din adolescență.
Potrivit lui Freemark, acest studiu demonstrează că dacă acel puseu se întâmplă mai devreme - sau dacă preșcolarii nu își pierd niciodată grăsimea de bebeluș - riscul de obezitate crește.
Se îngrașă excesiv între 2 și 5 ani
„Ceea ce nu ne spune acest studiu este motivul pentru care acești copii câștigă excesiv în greutate între 2 și 5 ani" a arătat Freemark.
Vinovat ar putea fi ceva ce s-a întâplat mai devreme în viață - cum ar fi dacă ei au fost alăptați sau hrăniți cu biberonul, sau dacă mamele lor au avut diabet de sarcină.
„Dar probabil că este legat de un număr de variabile", a conchis el. Dr. Antje Korner, cercetătorul principal al studiului, e de acord. Rădăcinile obezității sunt „complexe" și implică un amestec de gene și influențe de mediu, a spus Korner, de la Centrul de Cercetare Pediatrică din cadrul Universității din Leipzig, Germania.
Ceea ce este important, subliniază ea, este ca părinții și pediatrii să fie conștienți de această „fereastră" de vârstă „critică" unde riscul de obezitate se manifestă pentru prima dată.
Când copiii de acea vârstă sunt supraponderali, a spus ea, nu ar trebui ca greutatea suplimentară să fie pusă pe seama „grăsimii de bebeluș", care dispăre în mod natural.
În România, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali, iar dintre „dolofani" 8% sunt obezi.
Studiul german s-a bazat pe 51.505 de copii al căror indice de masă corporală a fost măsurat în mod repetat în timpul copilariei și adolescenței.
Jumătate din copilașii dolofani s-au transformat în adolescenți obezi
În majoritatea cazurilor, studiul a constatat că adolescenții cu greutate normală au avut o greutate normală întreaga lor viață. Dar situația s-a schimbat drastic pentru adolescenții obezi: înainte de vârsta de 2 ani au avut de obicei un IMC normal, dar 53% au devenit supraponderali sau obezi până la vârsta de 5 ani.
Și copiii cu o „accelerație" timpurie a IMC în anii preșcolari au avut risc crescut de obezitate la vârsta adolescenței. Riscul lor a fost cu 40% mai mare, comparativ cu copii ale căror IMC a rămas constant în timpul grădiniței.
Pentru moment, a spus Freemark, nu este clar dacă schimbarea dietei acestor copii mici va împiedica obezitatea în adolescență.
Ce ar trebui să facă părinții
Dar îi încurajează pe părinți să-și ducă odraslele la examenele medicale de rutină, pentru a vedea dacă câștigul lor în greutate este sau nu periculos. Dacă este excesiv, a spus Freemark, părinții ar putea avea nevoie de consiliere nutrițională.
El a subliniat, de asemenea, câteva reguli generale privind dieta, care sunt „rezonabile pentru orice copil" - cum ar fi evitarea băuturilor dulci și acidulate, a dulciurilor și a alimentației tip fast-food, plus reducerea consumului de alimente prăjite sau cu amidon.
Studiul original poate fi consultat AICI.
Secțiile de neonatologie din țară vor fi dotate cu incubatoare pentru copiii născuți prematur.
Cum putem ajuta copiii să treacă peste neofobie. Pediatrul Ilinca Tranulis are o explicație legată fobia celor mici.
Ce sunt testele genetice, la ce ajută și cine trebuie să le facă. Ce trebuie să știți dacă vă pregătiți să deveniți părinți.
Miturile colicilor la bebeluși demontate de pediatrul Ilinca Tranulis.
Excesul de greutate la copiii de vârstă preșcolară este legat de un risc mai mare de a suferi fracturi câțiva ani mai târziu, arată un nou studiu.
Boala Gură-Mână-Picior: cauze, simptome, tratament.Care sunt metodele eficiente de tratare a bolii și cum să o previi.
Dr. Cornelia Preda, șeful Secției de Neonatologie de la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre icterul la bebeluși.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Medicamentele pentru tuse nasc controverse. Pot provoca reacții alergice, unele chiar grave. Cu ce trebuie tratată tusea, de fapt.
Copiii născuți prematuri sunt mai predispuși la ADHD, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, potrivit unui studiu.
Anxietatea este tulburarea psihoemoțională cu un impact important asupra activității cotidiene.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Riscul de ADHD este considerabil mai mare la copiii ai căror mame au avut, în timpul sarcinii, o deficiență de vitamina D.
Vacanța cu copiii este o încercare pentru tinerii părinți. Specialiștii vin cu sfaturi despre ce nu trebuie să lipsească din bagaj.
