Cancer, posibil pericol ascuns în scaunele din mașină

Umplutura cu spumă de la unele scaune auto conține cantități semnificative dintr-o substanță cancerigenă, arată un nou studiu publicat în jurnalul Environment International. Cercetătorii de la Universitatea din California, Riverside, au efectuat acest studiu folosind pești zebră, dar și oameni.

Oamenii care au un drum frecvent, de lungă durată, de acasă la muncă, și care implică conducerea unui autovehicul sau a fi pasager într-o mașină, pot, fără să știe, să își pună sănătatea în pericol.

Noul studiu arată că spuma pe care unii producători o folosesc la capitonarea scaunelor auto conține cantități potențial periculoase ale unei substanțe despre care specialiștii spun că poate provoca cancer.

Produsul chimic dăunător este tris (1,3-dicloro-2-propil) fosfat („tris clorinat" sau TDCIPP), care cândva era folosit pe scară largă, ca ignifug, în materiale plastice și textile.

TDCIPP se află pe Lista Oficiului pentru evaluarea pericolelor pentru sănătatea mediului din California, care notează substanțele chimice care pot produce cancer sau alte probleme de sănătate, inclusiv anomalii la naștere.

Chiar dacă TDCIPP este un cancerigen cunoscut, multe companii - în special din industria auto - îl folosesc în continuare ca ignifug în spuma care umple scaunele auto. Noul studiu sugerează că drumurile lungi cu mașina pot expune oamenii la această substanță chimică periculoasă.

Constatări surprinzătoare

Pentru obține aceste informații, cercetătorii au dorit să verifice dacă oamenii pot deveni expuși la concentrații potențial dăunătoare ale TDCIPP prin scaunele de mașină pe automobilele lor. Ei au recrutat 88 de participanți dintre studenții de la Universitatea din California, Riverside. Toți participanții au trebuit să facă naveta zilnic pentru studii, iar timpul de călătorie dus-întors varia de la mai puțin de 15 minute, la mai mult de 2 ore, în fiecare zi.

Pentru a afla dacă fiecare dintre acești indivizi a fost expus la un nivel semnificativ de substanță cancerigenă, cercetătorii au solicitat participanților să poarte brățări din silicon.

Motivul, după cum explică anchetatorii, este acela că siliconul captează molecule aeriene. TDCIPP nu se leagă de fapt de spuma din scaun și, în timp, moleculele acestei substanțe pot fi „degajate" și plutesc liber. Prin urmare, există o mare probabilitate ca oamenii să le inhaleze.

Cercetătorii le-au cerut participanților să poarte brățările din silicon timp de 5 zile, după care le-au testat pentru a vedea dacă au capturat molecule de TDCIPP și substanțe similare.

Limitările studiului

Doar TDCIPP a ajuns să se lipească de brățări în cantități semnificative și, după cum a notat co-autorul Aalekyha Reddam, „expunerea noastră la TDCIPP este mai mare cu cât petrecem mai mult timp în mașină".

„Am început studiul destul de sceptic, deoarece nu credeam că vom găsi o concentrație semnificativă (din substanța chimică periculoasă, n.r.) într-un interval de timp scurt, și cu atât mai puțin să observăm o asociere cu timpul călătoriei", recunoaște Volz. Dar, a adăugat el, „am descoperit ambele relații, ceea ce a fost într-adevăr surprinzător.”

Trebuie notat, însă, că pentru a verifica dacă substanța chimică a intrat în aceeași cantitate în corpurile participanților, cercetătorii ar fi trebuit să colecteze și să analizeze probe de urină de la subiecți. Deși nu au făcut acest lucru, ei cred că este foarte probabil ca și indivizii să sfârșească prin a inhala TDCIPP.

„Presupunem asta gândindu-ne cât de dificil este să eviți ingestia și inhalarea prafului”, spune Volz. Autorii recunosc că sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea exact efectele cancericege asupra oaenilor.