Cancerul de prostată poate avea un prognostic bun, spun specialiștii. Ei au verificat două modele de tratament și au constatat că una dintre ele este mai eficientă.
Aproximativ 5.400 de bărbați sunt diagnosticați cu cancer de prostată în Finlanda, în fiecare an. Deși, în majoritatea cazurilor, cancerul de prostată poate fi vindecat, aproximativ 900 de bărbați mor în fiecare an din această cauză.
Recomandările de tratament pentru cancerul de prostată se bazează, în mare parte, pe stadiul cancerului (clasificarea TNM), pe agresivitatea cancerului determinată dintr-o biopsie de prostată (scorul Gleason) și pe antigenul specific al prostatei (PSA) obținut în urma unui test de sânge, precum și a riscului clasificare determinată pe baza acestora.
Opțiunile de tratament pentru un cancer de prostată local cu risc scăzut sunt stabilite și prognosticul este bun. Pe de altă parte, prognosticul pentru un cancer cu risc mai mare, răspândit local sau metastazat este mai sărac și nu există un consens asupra tratamentelor, din cauza lipsei de date de cercetare suficiente.
Dacă se încearcă îndepărtarea chirurgicală a prostatei, se poate constata dacă s-a extins cancerul la suprafața prostatei îndepărtate, sau s-a răspândit deja prin capsula care înconjoară prostata. În astfel de cazuri, riscul de recurență este mai mare decât în situațiile în care celulele canceroase sunt limitate în prostată.
Studiul finlandez FinnProstataX a cercetat dacă radioterapia administrată după îndepărtarea prostatei a adus beneficii pacienților al căror cancer s-a răspândit la suprafața prostatei sau dincolo de capsula care înconjoară prostata. Momentan, practicile de tratament în aceste situații variază.
Studiul randomizat efectuat în perioada 2004-2012 a cuprins 250 de pacienți. Dintre aceștia, 126 au primit radioterapie adjuvantă după îndepărtarea prostatei, în timp ce tratamentul a 124 pacienți a constat în simpla eliminare a prostatei.
În cei aproximativ nouă ani de urmărire, doar doi pacienți - unul din fiecare grup - au murit de cancer de prostată. Pe baza măsurătorilor antigenului specific al prostatei, 82% dintre membrii grupului cu tratament adjuvant erau sănătoși la sfârșitul perioadei de urmărire; procentul în grupul de control a fost de 61. O creștere a valorii antigenului specific prostate (PSA) precedă, de obicei, reapariția cancerului de prostată, iar în studiu, pacienții cu PSA de maxim de 0,4 mg / l au fost sănătoși. Nu s-au detectat metastaze la 98% dintre cei din grupul de tratament adjuvant și 96 la sută din cei din grupul martor în perioada de urmărire.
"Toleranța pentru tratamentul cu adjuvant a fost bună și a prelungit perioada fără boală măsurată din PSA, comparativ cu simpla îndepărtare chirurgicală a prostatei. Chiar și așa, tratamentul adjuvant nu a prelungit supraviețuirea pacienților", spune profesorul Akseli Hemminki, rezumând rezultatele studiului.
"Cancerul de prostată poate genera metastaze și, în cel mai rău caz, duce la deces la mai mult de 10 ani de la reapariția bolii, detectat în urma unei creșteri a PSA. Având în vedere că pacienții din acest studiu au fost monitorizați în medie mai puțin de 10 ani, este firesc ca tratamentul pe care l-am studiat să nu aibă un impact semnificativ asupra supraviețuirii. În urmărirea și mai lungă, o creșterea mai mare a PSA ar putea duce la o mortalitate mai mare", spune autorul principal al articolului, Greetta Hackman (Lic. Med.).
Hackman subliniază că, atunci când luați decizii de tratament, este important să discutați în mod deschis opțiunile disponibile cu pacientul.
"Mai mult tratament înseamnă și mai multe efecte secundare. Cu toate acestea, în același timp, putem influența probabil prognosticul bolii într-o situație în care țesutul canceros se extinde deja pe suprafața prostatei sau a pătruns prin capsula prostatei, dar nu a fost încă metastazat .“
Părțile implicate în studiu, publicată în respectata revistă European Urology, au fost universitățile din Helsinki și Tampere și spitalele universitare din Helsinki și Tampere; spitalele universitare din Oulu, Kuopio și Turku; spitalele centrale din Päijät-Häme, Mikkeli și Joensuu; Centrul de Cancer Docrates și Registrul Finlandez al Cancerului.
Cum poate inteligența artificială să identifice femeile cu risc de cancer de sân, cu mult timp înainte de diagnosticare.
Acest tip de cancer prezintă simptome abia în stadiile avansate, fiind supranumit cancerul silențios.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Acest semn al cancerului care apare noaptea este adesea ignorat. Numai că este un simptom al unui cancer supranumit ucigașul tăcut.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Cancerul de sân ucide tot mai puține femei tinere. Scădere uimitoare a mortalității doar într-un singur deceniu!
Un nou studiu revoluționar arată că un obicei banal poate reduce semnificativ riscul de recidivă a cancerului de colon.
Cel mai banal semn al cancerului. Apare după ce ai mâncat. Și nu este vorba de balonare.
Care sunt șansele să faci cancer dacă unul din părinții tăi au fost diagnosticați cu o boală oncologică.
Conform unui studiu, pacientele mai în vârstă cu cancer mamar care utilizează cremă cu estrogen trăiesc mai mult.
