EXCLUSIV Care este cea mai rea slujbă pentru sănătate? Valerio Orlando explică ce înseamnă să trăim mai bine

Longevitatea nu ar trebui măsurată doar în numărul de ani pe care îi adăugăm vieții. Prof. Valerio Orlando atrage atenția asupra unui alt obiectiv: să înțelegem mai bine ce înseamnă sănătatea și ce factori ne pot ajuta să rămânem sănătoși cât mai mult timp. Relațiile umane, stresul, condițiile de muncă și chiar felul în care ne alegem drumul în viață pot conta, spune cercetătorul.

Alături de acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate, și jurnalistul Val Vâlcu, Prof. Valerio Orlando, biolog molecular și specialist în epigenetică la King Abdullah University of Science and Technology (KAUST), din Arabia Saudită a vorbit despre mecanismele care influențează îmbătrânirea și despre factorii care pot contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă.

„Primul nostru loc de muncă este, de fapt, școala”

„Primul nostru loc de muncă este, de fapt, școala. Iar acest „job” durează foarte mult. Sistemul școlar poate face deja diferența, pentru că îi ajută pe oameni să se dezvolte în funcție de natura lor.

Nu cred că scopul educației este pur și simplu să o finalizezi pentru a găsi un loc de muncă. Cred că, într-o anumită măsură, cu toții ajungem să înțelegem ce vrem să devenim.

Dacă cineva m-ar fi întrebat la opt ani ce mi-ar plăcea să fac, poate aș fi spus că vreau să devin astronaut sau orice altceva. Dar mi-am găsit drumul când aveam 20 de ani, datorită faptului că școlile pe care le-am urmat mi-au oferit o perspectivă suficient de largă. Apoi am făcut alegerea și mi-am demonstrat că sunt bun la acel lucru, iar în cele din urmă a funcționat.

Așadar, primul nostru «loc de muncă» este important pentru a-i permite fiecăruia să înflorească așa cum este, în funcție de propria natură.”

Pentru Orlando, alegerea unui drum profesional nu este, așadar, doar despre găsirea unui loc de muncă. Este și despre posibilitatea de a descoperi ceea ce ni se potrivește.

Nu doar meseriile „grele” pot fi problematice

Când vine vorba despre efectele muncii asupra sănătății, cercetătorul atrage atenția asupra unui factor care poate fi mai greu de observat: stresul.

„Nu avem suficiente date epidemiologice care să arate, la nivel populațional și pe termen lung, impactul diferitelor tipuri de locuri de muncă. Dacă începi la o anumită vârstă și apoi lucrezi într-un anumit loc timp de 35 de ani, este important să înțelegem ce efect are acest lucru asupra sănătății.

Este ușor să ne gândim la cele mai proaste locuri de muncă, dar există multe altele care nu par, în mod evident, atât de problematice și care sunt totuși stresante. Așadar, stresul este un cuvânt important”.

Astfel, întrebarea despre „cea mai proastă slujbă” nu are neapărat un răspuns care să poată fi redus la o singură profesie. Contează și ceea ce se întâmplă cu organismul atunci când o persoană este expusă constant presiunii.

Ce se întâmplă dacă lucrezi 35 de ani într-un mediu stresant?

Orlando consideră că este important să înțelegem mai bine efectele pe termen lung ale condițiilor de muncă.

„Corpul nostru funcționează prin circuite neuroendocrine și printr-o fiziologie care reglează totul. Dacă această fiziologie funcționează greșit, desigur că suferim. Iar atunci când suferim constant și suntem permanent sub presiune, este important să înțelegem mai bine și impactul condițiilor de muncă nefavorabile.”

Cercetătorul subliniază că nu toate situațiile problematice sunt evidente. Unele locuri de muncă pot părea normale sau chiar confortabile, însă pot presupune o presiune constantă.

„Un element care cred că face diferența și care pare să aibă un rol important îl reprezintă relațiile umane. Izolarea, depresia și o serie de alte lucruri pot deschide calea către îmbătrânirea accelerată, dar și către apariția bolilor.”

Longevitatea nu înseamnă doar să adăugăm ani vieții

De aici, discuția despre muncă ajunge la una dintre ideile centrale ale cercetătorului: scopul nu ar trebui să fie doar prelungirea vieții, ci și păstrarea unei vieți pe care merită să o trăim.

„În ceea ce privește longevitatea, cred că dacă trăiești o viață mizerabilă, viața ta este deja, într-un fel, moartă. De aceea, pentru mine, întrebarea nu este doar cât de mult putem prelungi viața, ci și ce înseamnă să trăim mai bine.”

Orlando consideră că, pentru a înțelege mai bine sănătatea, trebuie să privim dincolo de elementele deja cunoscute, precum alimentația și exercițiul fizic.

„Unii oameni cred că ar trebui să trăim mai mult. Desigur, ideea este să trăim mai bine. Aș vrea însă să citez un coleg pe care îl respect foarte mult. Într-o întâlnire importantă, el a spus că am investit prea mulți bani în înțelegerea bolii și prea puțini în înțelegerea sănătății.

A fost o afirmație foarte puternică și înțeleaptă, pentru că, dacă înțelegem mai bine regulile care stau la baza stării de bine și a sănătății, poate avem șansa să identificăm mai devreme momentul în care traiectoriile se schimbă și să prevenim evoluția către boală.

De aceea, protejarea sănătății și înțelegerea mai bună a regulilor care o susțin, dincolo de exercițiul fizic, alimentație și celelalte aspecte cunoscute, devin foarte importante.”

„Nu cred că acesta este meritul științei longevității”

Progresele medicinei au făcut deja posibilă prelungirea vieții prin numeroase metode, de la medicamente și antibiotice până la proteze și alte intervenții medicale.

„Pe măsură ce dezvoltăm tehnologii și acumulăm cunoștințe, cred că este responsabilitatea noastră să le folosim în mod corespunzător. Cred că este important să avem conștiința unei limite. Ne putem prelungi viața, dar dacă depășim anumite limite pe care natura ni le impune, este posibil să ajungem într-un punct în care nu mai controlăm lucrurile.

De exemplu, dacă devenim sclavii mașinilor sau ai inteligenței artificiale, nimeni nu poate garanta că lucrurile vor merge în direcția bună. Dacă avem conștiința unei limite, știm unde ne aflăm.

Așadar, ideea nu este pur și simplu să trăim mai mult. Nu cred că acesta este meritul științei longevității. Medicina se va îmbunătăți oricum. Întrebarea este mai degrabă cum și ce înseamnă această prelungire a vieții”, încheie cercetătorul.