Care este profilul tinerilor cu risc de infarct miocardic. Medic: 30 de ani este vârsta critică

care este profilul tinerilor cu risc de infarct miocardic. FOTO: Freepik @stefamerpik
care este profilul tinerilor cu risc de infarct miocardic. FOTO: Freepik @stefamerpik

Care este profilul tinerilor cu risc crescut de infarct miocardic. La ce trebuie să fie aceștia atenți pentru a nu trece printr-un astfel de episod.

 

Cardiologul Alice Munteanu a explicat care sunt care sunt cele mai frecvente tipuri de boli cardiace în rândul tinerilor, dar și factorii de risc care pot duce la infarct chiar și la vârste foarte mici. Mai mult, medicul a prezentat și profilul persoanelor predispuse la infarctul miocardic, dar și modul în care viața acestora se schimbul după un astfel de episod.

”Despre tineri, abordăm mai greu aceste subiecte privind bolile cardiovasculare, în ideea în care până acum toți am învățat că bolile cardiovasculare sunt incidența oamenilor de peste 50 de ani. Vorbim de pacienți cu hipertensiune arterială, cu infarct miocardic, chiar accidente vasculare.

Din păcate, se pare că și tinerii, după anii 90, vârsta de 30 de ani este vârsta critică, în ideea în care bolile cardiovasculare apar și la ei. Și nu vorbim aici de bolile genetice. 

Am deschis subiectul cu accidentele vasculare, respectiv infarctul miocardic, respectiv boala cardiovasculară în general pentru că, în principiu, este principala cauză de deces atât în România cât și în lume. Și tinerii sunt și ei afectați. Probabil, principalele cauze nu sunt cele genetice. Sunt și acei factori modificabili. 

Boala cardiovasculară este dată de ceea ce îți dă Dumnezeu, adică vârsta, sexul și gena, dar și ceea ce putem noi modifica, respectiv sedentarismul, obezitatea, alimentația, activitatea fizică, fumatul și controlul altor boli, hipertensiune arterială și diabetul”, a explicat Alice Munteanu la Sfat de Sănătate de la Antena 3. 

Obezitatea, principalul factor de risc al bolilor cardiace în rândul tinerilor

Potrivit cardiologul profilul pacientului tânăr cu afecțiuni cardiace este cel al persoanei care lucrează 12 ore, de la birou, consumă mâncare de tip fast-food, însoțită de băuturile carbogazoase și nu face mișcare.

”Se pare că obezitatea este incriminată la tineri pentru că, mai mult de 30% dintre tinerii din America, într-un ultim studiu din 2015-2016, sunt obezi. Ar fi prima cauză de apariție a acestor boli. Apoi, sunt anumiți factori de coagulare care până acum îi căutam sau nu, care determină formarea cheagurilor altfel decât în mod normal. Sunt niște deficite de factori de coagulare și așa numita trombofilie. 

Un prototip de pacient este cel care în fiecare zi lucrează 12 ore, stând pe scaun, în fața calculatorului, mâncând foarte repede pentru că au de terminat anumite lucruri și fără să facă activitate fizică. Dacă noi am face timp de 30-60 de minute pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, activitate fizică moderată, lucrurile se schimba în timp prin creșterea prognosticului”, a mai explicat medicul.

De asemenea, tinerii care fumează mai mult, consumă droguri, precum și care au un consum crescut de băuturi carbogazoase cu un conținut bogat în cofeină și zahăr, sunt mai predispuși la aceste boli cardiace.

”Prin creșterea valorilor glicemice și a zaharurilor care fac să se depună colesterolul pe vase mai mult decât dacă ai mânca grăsimi. Deci toți acești factori adunați duc la apariția infarctului miocardic, a accidentului vascular, la formarea acestor cheaguri, a acestor depuneri de grăsimi pe vase care în timp determină această boală”, a subliniat cardiologul.

Obezitatea, boală cronică în România. Până în 2030, aproape jumătate de milion de copii vor fi obezi

 Cum se schimbă viața tinerilor după infarctul miocardic

Întrebată cum se schimbă viața după un astfel de episod, cardiologul a ținut să sublinieze că primul pas este acela de schimbare a calității vieții pacientului, în condițiile în care aceasta este o boală invalidantă.

”Încurajarea trebuie să fie atât din partea noastră cât și din partea familiei, a anturajului, cât și a societății în care trăim. Pentru că, atunci când la 30 de ani ai parte de un asemenea eveniment, ți se schimbă viața. Ți se schimbă viața nu numai că își interzic doctorii, iar după schimbarea totală a stilului de viață se produce depresie. Lucru care, în România, trebuie foarte bine tratat la acest tip de pacient. Aș zice că o reabilitare cardiacă în centre specializate, din păcate destul de puține în România, ar face minuni pentru ei”, a mai spus medicul, adăugând că ”rata de reinfarctizare în primul an este foarte mare.

Riscul să faci un alt infarct este cel mai mare în primele șapte zile de la primul eveniment, apoi în prima lună și nu în ultimul rând după ce, să spunem că a fost rezolvat, din punct de vedere al tratamentului, a fost implantat un stent care a dilatat vasul, totuși acest dispozitiv se poate astupa. Și riscul cel mai mare este în prima lună, se spune că scade progresiv până la un an, dar el nu dispare, asta dacă nu avem grijă la stilul de viață, dar și la medicație”, a explicat medicul Alice Munteanu.

"Mulți români află că au o boală de inimă abia după primul infarct". Streinu Cercel, despre planul național de combatere a hipertensiunii: Date promițătoare

Val Vâlcu susține că ”din păcate în România, prea mulți află că au o boală de inimă după primul infarct”, lucru pe care l-a confirmat și medicul Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat.

”Se mai întâmplă și asta pentru că lumea nu s-a obișnuit să își facă controale periodice, așa cum ar trebui de altfel, mai ales că aceste controale se fac grupate pe categorii de vârstă, și e bine să știm cam ce ne așteaptă”, a declarat Adrian Streinu Cercel, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii ”Știi cât mai are de trăit inima ta?”

Mai mult, în perioada pandemiei, a existat o modificare în ceea ce privește mortalitatea, însă bolile cardiovasculare se află în continuare pe primele locuri într-un top al cauzelor mortalității.

”Aceasta (n.r. pandemia de Covid) este o modificare parțială. Însă noi, la nivelul Parlamentului, am avut  cel puțin două întâlniri pe patologii cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă și pe hipertensiune, în așa fel încât să fim updatați cu datele actuale și respectiv cu ce se dorește din partea profesioniștilor.

Lucrurile sunt în desfășurare, în acest moment, și urmează să primim de la nivelul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila un plan concret în acest domeniu și dl președinte al Senatului, prof. Vinereanu este în acest moment cu documentația la zi și ca atare vom putea să creionăm câteva lucruri care să fie cât se poate de bine puse la punct.

De asemenea, cu dna prof. Maria Dorobanțu avem în derulare, în Comisia pentru Sănătate din Senat, un plan pentru hipertensiune. Dânsa a făcut o serie de studii, în teritoriu, cu privire la hipertensiune, iar datele sunt foarte promițătoare în vederea elaborării unui plan național de combatere a hipertensiunii.

Avem astfel de informații, avem astfel de elemente în studiu și sperăm să le finalizăm cât de repede”, a mai spus prof. Adrian Streinu Cercel. Citește mai departe AICI.

Vezi și: OMS avertizează: Un sfert dintre europeni sunt obezi sau supraponderali

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0