Pandemia și-a pus amprenta asupra greutății populației din Europa, iar OMS avertizează ”epidemia” cu care se confruntă aceasta, cu 1 din 4 adulți obezi.
O ”epidemie” de supraponderabilitate și obezitate, responsabilă de peste 1,2 milioane de decese pe an, face ravagii în Europa, a declarat marți Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un nou raport, publicat marți.
”Ratele supraponderalității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga regiune și continuă să crească”, a declarat într-un comunicat filiala europeană a OMS, formată din 53 de state.
Astfel, în Europa, aproape un sfert dintre adulți sunt acum obezi, ceea ce face ca prevalența obezității să fie mai mare decât în orice altă regiune, cu excepția Americii, potrivit OMS.
Nicio țară din regiune nu poate pretinde în prezent că a oprit această evoluție, iar amploarea problemei a fost evidențiată în timpul pandemiei Covid-19, în care excesul de greutate a fost un factor de risc.
”Creșterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile cardiovasculare”, a declarat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.
Conform studiului, se estimează că supraponderabilitatea și provoacă peste 1,2 milioane de decese pe an, reprezentând peste 13% din decesele din regiune.
Conform OMS, provoacă cel puțin 13 tipuri diferite de cancer și este probabil să fie direct responsabilă pentru cel puțin 200.000 de cazuri noi de cancer pe an. ”Se așteaptă ca această cifră să crească și mai mult în următorii ani”, a avertizat organizația.
Mai mult, potrivit OMS, obezitatea ar putea depăși fumatul ca principal risc pentru cancerul care poate fi prevenit. Altfel, supraponderabilitatea și obezitatea ocupă locul patru ca factor de risc de deces, după hipertensiunea arterială, riscurile alimentare și tutun.
Cele mai recente date complete disponibile, din 2016, arată că 59% dintre adulți și aproape unul din trei copii (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa. Cifrele sunt alarmante, deoarece în 1975, doar 40% dintre adulții europeni erau supraponderali. Prevalența obezității în rândul adulților a crescut cu 138% de atunci, cu o creștere de 21% între 2006 și 2016.
Potrivit OMS, pandemia Covid-19 a ajutat la măsurarea impactului epidemiei de exces de greutate în regiune. În același timp, restricțiile (închiderea școlilor, încuviințări) ”au dus la o expunere crescută la anumiți factori de risc care influențează probabilitatea ca o persoană să fie obeză sau supraponderală”, a spus Kluge.
Potrivit OMS, pandemia provoacă schimbări negative în obiceiurile alimentare și sportive, ale căror efecte de durată trebuie să fie inversate.
”Intervențiile politice care vizează factorii determinanți de mediu și comerciali ai alimentației deficitare (...) sunt probabil cele mai eficiente pentru a inversa epidemia”, se arată în raport. Alte intervenții includ taxarea băuturilor zaharoase, subvenționarea alimentelor sănătoase, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase către copii și promovarea eforturilor de încurajare a activității fizice pe tot parcursul vieții.
Obezitatea reprezintă o afecțiune medicală de nutriție și metabolism, care se manifestă printr-o creștere cu peste 25% a greutății normale. Aceasta poate fi cauzată atât de o alimentație excesivă, cât și de tulburări ale glandelor endocrine.
Obezitatea poate avea o serie de complicații, motiv pentru care trebuie tratată cu seriozitate atât de medic, cât și de pacient. De altfel, slăbitul nu este o opțiune în cazul unei persoane obeze, ci este o necesitate pentru menținerea sănătății și a stării de bine.
Complicațiile la care sunt expuși pacienții supraponderali și obezi sunt:
- boli cardiovasculare;
- boli metabolice;
- boli digestive;
- boli de piele;
- boli osteoarticulare;
-depresii;
- infertilitate.
Factori de risc pentru obezitate
Factorii care cresc riscul de obezitate sunt:
- Moștenirea genetică - genele moștenite pot face ca scăderea în greutate să fie dificilă în cazul unor pacienți.
- Mediul/ comunitatea. Persoanele care cresc într-un mediu defavorizat și trăiesc într-o familie cu obiceiuri alimentare nesănătoase, prezintă risc crescut de obezitate.
- Factorii psihologici. Depresia poate cauza obezitate, atunci când pacientul își cauta alinarea în mâncare.
”Spune-mi ce număr ai la curea și pot să-ți prezic sănătatea”,a scris medicul nutriționist Mihaela Bilic pe contul său de socializare.
”V-ați gândit vreodată că dimensiunea de la curea poate fi un indicator pentru starea de sănătate? Circumferința taliei poate arăta un exces de grăsime la nivelul abdomenului și reprezintă un factor de risc pentru boli precum diabet hipertensiune și colesterol mărit. Care este diametrul ideal și cum trebuie măsurat? Citește mai departe AICI.
Vezi și: Dieta la menopauză. Care sunt beneficiile acesteia și în ce constă
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
O aplicaţie de monitorizare şi informare medicală a gravidelor şi mamelor cu copii sub 1 an a fost lansată la Palatul Parlamentului.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
