Ceaiul de cătină păstrează din proprietățile fructului de cătină, un fruct ce poate fi considerat fără dar și poate un superaliment. Care sunt beneficiile...
Cătina este o plantă ale cărei fructe sunt foarte benefice pentru sănătate, cu un conținut bogat de vitamine, minerale și nutrienți. Cătina se poate consuma ca atare, însă lasă o senzație de ”gură pungă”, dar și sub formă de sucuri ori nectar, precum și sub formă de ceai.
Potrivit dr. Luiza Pîrvu, specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, la ceaiul de cătină putem folosi oricare dintre formele de cătină pe are le avem la dispoziție: nectar, pulpă de cătină, fructe proaspete sau deshidratate.
La fel ca toate produsele din cătină și ceaiul de cătină are multiple beneficii pentru sănătate. ”Ceaiul, ca și produsele care derivă din cătină, păstrează foarte multe proprietăți benefice ale fructului. Practic, despre fruct putem să spunem că este un superaliment, pentru că acesta conține vitamine, conține carotenoizi, fibre, conține minerale, dar și toate cele patru categorii de acizi grași Omega și conține 18 din ce 22 de aminoacizi cunoscuți.
Practic nu este vorba doar despre vitamina C. De obicei despre cătină, când se vorbește, ne referim la conținutul ei foarte bogat de vitamina C. Senzația de gură pungă este dată ce ceilalți compuși care au rol antioxidant și care dau și culoarea care poate să varieze de la portocaliu la galben, mai închis sau mai deschis”, a spus Luiza Pîrvu, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Cătina are o putere antioxidantă mare, cu un scor ORAC de 4.580 μ mol TE/100g.
Printre beneficiile cătinei se numără:
- îmbunătățirea sănătății cardiovasculare
- suport în tratarea cancerului
- îmbunătățirea sănătății pielii
- prevenirea apariției bolilor.
Potrivit medicului, cea mai concentrată formă în care cătina atinge apogeul beneficiilor sale este cea de fruct proaspăt.
Însă, susține dr. Pîrvu, chiar dacă perioada de recoltare a fructelor de cătină este una limitată, de numai câteva luni, deci nu avem la dispoziție fructele ca atare sunt recomandate, cu încredere, și celelalte forme de păstrare.
”Parte bună este că procesele blânde de conservare și de procesare pe care le putem folosi pentru fructe, avem un impact minim asupra proprietăților benefice.
Vom păstra proprietățile fructului, chiar dacă procesăm bobițele.
Dacă ne referim la nectar și alegem varianta de HPP (n.r. - high pressure processing, procesare la presiune înaltă), care este cea mai modernă, impactul asupra calității va fi minim.
Dacă vorbim despre deshidratare și vom folosi o temperatură minimă, același lucru se va întâmpla, pentru că spre deosebire de alte fructe, cătina nu conține enzima care degradează vitamina C și atunci, inclusiv produsele derivate din fructele de cătină vor avea o cantitate mare de vitamina C”, a mai spus medicul.
Totodată, mai spune specialistul în diabet, acest fruct este unul subapreciat, în ciuda beneficiilor pe care le are, iar explicația ar fi aceea că ”dacă este foarte scump, e foarte bun.
Din păcate este o afirmație care de multe ori marginalizează anumite produse, cum ar fi și cătina, mai ales că avem culturile noastre locale, pe care putem folosi, avem și tufele care cresc pe marginea drumurilor, și putem să le folosim tot timpul anului, în diverse preparate”, a mai spus medicul.
Mai mult decât atât, fructul de cătină este peste multe alte alimente.
”În cătină, conținutul de vitamina C este de aproape 80 de ori mai mare decât pentru aceeași cantitate de roșii și de până la 200 de ori mai mare decât vitamina C pe care o găsim în mere.
Dar mai există și alte elemente care se găsesc într-o cantitate semnificativă în cătină. De exemplu, un acid gras, acidul palmitoleic, care este foarte rar și foarte valoros, tocoferolii, sunt cunoscuți general ca vitamina E.
Cantitatea de tocoferoli din cătină este mult mai mare decât în soia sau germenii de grâu, dar de asta cătina este subapreciată, deși este un superaliment”, a mai spus medicul.
Cătina ca aliment este un produs sigur, însă în cazul persoanelor care iau tratamente pentru subțierea sângelui, aceștia trebuie să fie precauți atunci când asociază și suplimentele care conțin cătină.
În ceea ce privește combinația dintre miere și fructele de cătină, medicul susține că aceasta este una sigură, în ciuda discuțiilor legate de un compus prezent în mierea de albine, hidroximetilfurfural - HMF - despre care se spune că poate deveni toxic la temperaturi ridicate, cum ar fi de exemplu în ceaiuri.
”Mierea poate fi consumată în ceai pentru că acele cantități de HMF sunt foarte mici.
Un exemplu foarte clar este că 40 grame de HMF pe kilogram de miere este doza legală admisă, iar la fructele uscate avem 1000 mg/kg de fructe uscate de HMF”, a mai spus medicul.
Ceaiul care șterge riscul de cancer hepatic. Curăță ficatul.
Un somn liniștit poate începe cu un simplu obicei de seară, bazat pe plante care te ajută să te relaxezi și să te eliberezi de stres.
Ceaiul minune care te încălzește iarna și te scapă de răceli. Medicii îl recomandă pentru imunitate și energie. Iată cum îl prepari.
O plantă banală din grădină ar putea vindeca inflamațiile intestinale.
Fructul care arde grăsimile. Stimulează pierderea în greutate cu 200%. Oferă și protecție cardiacă.
Măceșele, alături de gustul lor dulce-acrișor, sunt bogate în vitamine și antioxidanți, având numeroase beneficii pentru sănătate.
Sucul răcoritor care accelerează arderea grăsimilor. Reduce glicemia, curăță intestinul și sprijină metabolismul.
Frunzele de portocale nu sunt doar un adaos parfumat pentru ceaiuri, ci ascund beneficii remarcabile pentru sănătate.
Oferind soluții naturale pentru stres și oboseală, acest remediu străvechi ne ajută să redescoperim armonia dintre corp și minte.
Acest ceai protejează inima și creierul și este consumat și de cei care vor să slăbească.
Cum transformi ceaiul obișnuit în medicament pentru răceală. Iată câteva trucuri simple cu efecte uimitoare.
Ceaiul care curăță microbii intestinali. Topește și grăsimea abdominală.
