COVID-19 și sănătatea mintală: Anxietatea, un alt efect al pandemiei
Un nou studiu a constatat o creștere semnificativă a numărului de persoane care caută pe internet simptome de anxietate, de la începutul pandemiei de COVID.
Noi cercetări au descoperit că în Statele Unite, cautări precum „îngrijorare”, „anxietate”, cât și modalotăți terapeutice de gestionare a îngrijorării și anxietății, au crescut în timpul pandemiei.
Cercetarea, prezentată în revista Psychological Trauma: Theory, Research, Practice and Policy, evidențiază povara pe care pandemia COVID-19 a pus-o nu numai asupra sănătății fizice a oamenilor, ci și asupra sănătății mintale a acestora.
COVID-19 și sănătatea mintală
COVID-19 a avut un impact puternic asupra omenirii. Planeta se apropie de un milion de decese înregistrate din cauza bolii, iar unele persoane care s-au vindecat de COVID continuă să prezinte simptome pe termen lung, care încă nu sunt pe deplin înțelese.
Efectele bolii sunt evidente - de exemplu, colapsul unităților medicale, care încetinește timpul de tratament pentru persoanele cu alte boli grave - astfelcă este clar că pandemia a avut un efect devastator asupra sănătății oamenilor din întreaga lume.
Un nou studiu arată că pandemia afectează în mod semnificativ și sănătatea mintală, nu doar pe cea fizică.
La începutul pandemiei, au existat rapoarte anecdotice conform cărora sănătatea mintală a oamenilor se înrăutățea, inclusiv cei cu probleme de sănătate mintală preexistente și cei a căror sănătate mintală era în mod normal bună. Pe măsură ce timpul a trecut, au început mai multe cercetări pentru a confirma aceste rapoarte.
Ce caută oamenii pe internet
În prezentul studiu, cercetătorii au dorit să exploreze o modalitate alternativă de determinare a efectelor pandemiei asupra sănătății mintale: analiza cererilor de căutare pe internet.
Pentru a face acest lucru, cercetătorii au accesat săptămânal trendurile de căutare din SUA în perioada 21 aprilie 2019 - 21 aprilie 2020.
Au crescut căutările pentru cuvinte cheie precum îngrijorare și anxietate
Prin compararea termenilor de căutare pre și post-pandemie, cercetătorii au reușit să identifice patru teme relevante.
În primul rând, în urma anunțării pandemiei, termenii de căutare referitori la „îngrijorare” au crescut semnificativ. Acești termeni includeau „îngrijorare”, „îngrijorare pentru sănătate”, „panică” și „isterie”.
În al doilea rând, oamenii au trecut la căutarea simptomelor de anxietate, care au crescut după rafala inițială a termenilor de căutare legați de îngrijorare.
În al treilea rând, cercetătorii nu au văzut o creștere semnificativă a altor termeni de căutare a sănătății mintale, cum ar fi depresia, singurătatea, ideile suicidare sau abuzul de substanțe. Autorii speculează că aceste căutări referitoare la aceste probleme pot apărea mai târziu sau că ar putea fi mai bune la utilizarea tehnicilor de auto-îngrijire cu privire la acestea.
În cele din urmă, cercetătorii au observat că oamenii nu numai că au căutat mai mult terapie online decât terapie față în față, ci au căutat și tehnici de terapie pentru tratarea simptomelor de anxietate.
Utilizatorii au făcut acest lucru cu termeni de căutare precum „respirație profundă” și „meditație”.
-
-
-
-
Cine pune mai multă sare în mâncare? Diferența dintre bărbați și femei05.04.2026, 20:00
-
De ce femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații05.04.2026, 19:00
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
COVID-19, evoluție neașteptată
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
