Distanțarea socială este una dintre măsurile luate de toate guvernele lumii pentru a preveni răspâniderea COVID. Aceeași măsură a fost luată și acum mai bine de 100 de ani, în timpul pandemiei de...
COVID-19, gripă spaniolă. Întrebările care s-au pus atunci sunt întrebările puse acum, spune Christopher Nichols, profesor asociat de Istorie la Oregon State University, în Corvallis. Experții citați de webmd susțin că între pandemia de COVID-19 și cea de gripă spaniolă din 1918 sunt câteva elemente care ar fi bine să fie ținute minte.
Primul element: ”oricât de devastator ar putea fi pandemia actuală, pandemia de gripă spaniolă rămâne cea mai gravă din istoria lumii. Când trei valuri de gripă spaniolă au măturat pe glob în 1918 și 1919, cel puțin 50 de milioane de oameni erau morți, inclusiv 675.000 de americani. Prin comparație, pandemiile de gripă din 1957, 1968 și 2009 au susținut un total estimat de 225.000 de americani și 3 milioane de oameni în întreaga lume”, notează E. Thomas Ewing, profesor de Istorie la Virginia Tech în Blacksburg.
Al doilea element: există diferențe notabile între cele două pandemii. Profesorul de Istorie Thomas Ewing amintește că în 1918 nu știau că se confruntă cu un virus. Despre existența virușilor s-a aflat abia în anii 1930. Nu au fost testați oameni pentru că nu exista niciun mijloc de testare. Christopher Nichols subliniază că, spre deosebire de COVID-19, care prezintă cel mai mare risc pentru vârstnici, gripa spaniolă a vizat tinerii.
Al treilea element: în ciuda discrepanțelor dintre cele două pandemii despătțite de 100 de ani, paralelele dintre acestea sunt încă izbitoare. În ambele cazuri, nu a existat niciun vaccin și niciun tratament pentru boală, La cele două se adaugă o frică imperativă că sistemul de îngrijire a sănătății care s-ar putea prăbuși.
Al patrulea element: în ambele pandemii, cel mai eficient răspuns imediat a fost - și este - distanțarea socială, a spus profesorul Nichols. „Atunci a fost numit controlul aglomerărilor. Dar oricum s-ar numi, limitarea contactului a funcționat în 1918 - și funcționează astăzi. Și cu cât sunt mai rapide măsurile și distanțarea socială, cu atât mai rapid poate fi pusă sub control o pandemie”, spune Christopher Nichols.
”Distanțarea socială a fost absolut un lucru în 1918, iar acolo unde a fost practicată, a funcționat”, subliniază antropologul medical Carolyn Orbann de la Universitatea din Missouri, Columbia. Sfaturile autorităților – în cazul SUA, sfaturile de la Washington, D.C. - par cunoscute astăzi: ”Nu vă panicați”.
”Gripa spaniolă ne spune că distanțarea socială funcționează. Și funcționează cel mai bine dacă acționăm devreme, acționăm rapid și ne unim - și ne bazăm decizii, nu pe preocupări sociale sau economice, ci pe știință și date și fapte”, încheie profesorul de Istorie Nichols.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
