O eventuală pandemie de gripă precum celebra „gripa spaniolă”, care a decimat în anul 1918 cel puţin 50 de milioane de oameni, ar putea costa astăzi viaţa a 147 de milioane de persoane, ...
În prezent, lumea este mai bine pregătită pentru a lupta împotriva unei eventuale pandemii, însă între timp au apărut şi alte provocări, printre acestea numărându-se schimbările climatice sau îmbătrânirea populaţiei.
Un studiu publicat în jurnalul ştiinţific Frontiers in Cellular Microbiologie and Microbiology încearcă să tragă învăţăminte de la teribila pandemie de „gripă spaniolă”, care a afectat o treime din populaţia lumii la vremea respectivă, relatează AFP.
Desigur, ştiinţa a înregistrat progrese enorme în cei o sută de ani în ceea ce priveşte cunoaşterea virusurilor, după alte trei pandemii importante până în 2018 - în 1957, 1968 şi 2009 - pentru că odată identificată, o tulpină este imediat analizată pentru dezvoltarea unei strategii de vaccinare. Însă, „schimbările climatice vor afecta rezervoarele de virusuri şi modelele de migraţie ale păsărilor, extinzând boala în zone noi şi la specii de păsări mai numeroase”, după cum a notat Carolien van de Sandt, cadru didactic la Institutul Doherty al Universităţii din Melbourne.
În 1918, malnutriţia şi tuberculoza au fragilizat populaţia. În acest sens, cercetătorii atrag atenţia că lumea de astăzi nu este imună la malnutriţie din cauza schimbărilor climatice ce ar putea diminua recoltele, în timp ce rezistenţa bacteriilor la antibiotice multiplică riscul de infecţii, susţin cercetătorii.
În 1918, gripa spaniolă a afectat în mod special populaţia tânără, care în mod normal este cea mai rezistentă. Acest lucru este explicat de cercetători prin faptul că vârstnicii de la acea vreme intraseră în contact cu alte virusuri vecine şi astfel aveau un sistem imunitar mai puternic. Astăzi, îmbătrânirea populaţiei mondiale reprezintă o nouă provocare în condiţiile în care se cunoaşte faptul că epidemiile de gripă sezonieră provoacă mai multe decese în rândul persoanelor în vârstă.
Obezitatea şi diabetul pot afecta, de asemenea, mortalitatea în cazul unei pandemii gripale.
În faţa unei noi pandemii, sfaturile sanitare din 1918 continuă să fie actuale: spălarea mâinilor şi evitarea aglomerărilor umane vor ajuta, la fel ca acum o sută de ani, la limitarea răspândirii epidemiei.
Fibromialgia este o boală complexă ce nu se manifestă doar prin durere fizică, ci și prin efecte mentale și emoționale.
De ce ai o stare de amețeală fără să amețești, de fapt? Semnul pe care ți-l transmite corpul.
Cele 5 semne banale care îți arată că ai probleme cu ficatul. Le ignori zilnic și habar nu aveai că e de la ficat.
Are sângele pe care medicina nu l-a mai văzut niciodată! Niciun alt om nu o mai are! Ce au găsit cercetătorii în ADN-ul ei i-a lăsat fără cuvinte...
Expunerea la toxina bacteriană poate explica creșterea cancerului de colon la vârste mai fragede.
Revoluție în screening-ul pentru HPV: testele cu tampoane vaginale, la fel de precise ca examenul cu specul.
Câteva picături de salivă pot dezvălui acum ceea ce înainte necesita un bisturiu, o seringă sau o scanare.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
O poveste despre rușine, durere și un diagnostic despre care nu vorbește nimeni destul.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
Femeile nu vorbesc despre asta, dar 1 din 2 suferă în tăcere. Află ce mușchi esențial îți poate distruge sănătatea dacă îl neglijezi!
Ion Iliescu, pe "plămân artificial". Ce se întâmplă, de fapt, cu fostul președinte. De ce e încă la ATI și ce înseamnă, de fapt, suportul respirator.
