Autodiagnosticarea pe internet poate părea o soluție rapidă pentru problemele de sănătate, dar vine cu riscuri semnificative, care pot duce la decizii greșite și pericole pentru...
Internetul este o sursă populară de informații despre sănătate, mare parte dintre adulți folosind internetul pentru probleme de sănătate. În timp ce unii îl folosesc pentru a găsi asistență medicală adecvată, alții îl folosesc pentru a se autodiagnostica și autotrata.
Cu toate acestea, calitatea resurselor online variază semnificativ, chiar și Wikipedia fiind citată pentru inexactități. Unele surse online, în special social media, pot induce în eroare.
Chiar și medicii calificați pot avea dificultăți în a diagnostica multe afecțiuni medicale doar pe baza simptomelor, ceea ce duce la consecințe grave dacă afecțiunea este gravă.
Acest articol discută pericolele autodiagnosticării și autotratamentului de pe internet și oferă sfaturi pentru a găsi site-uri fiabile pentru informații medicale și de sănătate generală.
Autodiagnosticarea online poate conduce la numeroase riscuri, inclusiv la o certitudine excesivă, evitarea sperieturilor inutile, insistarea asupra unor teste inutile, utilizarea unor surse nesigure, prejudecăți de confirmare și tratamente potențial periculoase.
Persoanele excesiv de sigure pot închide ochii la alte explicații posibile, ceea ce duce la suferință nejustificată. Sperieturile inutile pot rezulta din agățarea de cel mai rău scenariu, pierzându-se timp și bani.
Sursele nesigure pot duce la tragerea unor concluzii greșite, în timp ce prejudecata de confirmare apare atunci când oamenii sunt atrași de site-uri care le confirmă convingerile, cum ar fi credința că sunt pe moarte sau că pot fi vindecați cu tratamente suspecte.
În plus, tratarea unei afecțiuni presupuse cu suplimente, remedii pe bază de plante sau medicamente alternative poate duce la efecte secundare, interacțiuni și toxicități neprevăzute. Prin urmare, este esențial să fiți precauți atunci când utilizați informații online pentru autodiagnosticare.
Foto: Freepik @yuliaromashko
Cercetările indică faptul că persoanele care se bazează pe internet pentru informații privind sănătatea sunt mai bogate și mai educate, majoritatea utilizatorilor fiind adulți cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani (67,2%).
Decalajul digital, o inegalitate socială în ceea ce privește accesul la internet, complică și mai mult accesul la informații privind sănătatea pentru persoanele cu venituri reduse și șomeri.
Sănătatea mintală este, de asemenea, o sursă semnificativă de informații, multe persoane autodiagnosticându-și bolile mintale fără a căuta tratament.
Un studiu realizat în 2023 de Universitatea din Indiana a constatat că cei care s-au autodiagnosticat cu depresie, tulburare de anxietate socială, agorafobie, tulburare de panică și tulburare de anxietate generală aveau de 5 până la 11 ori mai multe șanse să greșească decât să aibă dreptate. Această reticență se datorează în primul rând stigmatului care înconjoară bolile mintale.
Autodiagnosticul unei boli nu este același lucru cu sindromul Munchausen, care implică fabricarea sau exagerarea deliberată a simptomelor unei boli care nu există. Sindromul Munchausen este legat de tulburarea de personalitate borderline, care afectează gestionarea emoțională și poate duce la acțiuni impulsive și probleme de imagine de sine.
Tulburarea fictivă impusă sinelui este, de asemenea, diferit de ipohondrie, o afecțiune cunoscută sub numele de tulburare de anxietate provocată de boală (IAD), care apare atunci când o persoană se teme excesiv de o boală gravă și se convinge adesea că un simptom minor este un semn de ceva grav.
Tulburarea de anxietate provocată de boală poate determina o persoană să se autodiagnosticheze pe internet, însă FDIS se caracterizează prin afirmații false făcute prin intermediul internetului.
În concluzie, internetul joacă un rol crucial în furnizarea de informații privind sănătatea, dar este important să se recunoască riscurile potențiale asociate autodiagnosticării și nevoia de asistență medicală adecvată.
Abordarea decalajului digital și promovarea unui autodiagnostic sănătos pot contribui la reducerea stigmatului din jurul problemelor de sănătate mintală și la îmbunătățirea accesului la informații corecte privind sănătatea.
Informațiile online privind sănătatea devin o parte esențială a gestionării sănătății și a bolilor. Acestea îi pot ajuta pe pacienți să afle mai multe despre diagnosticul lor, să găsească tratamente de discutat și să găsească sprijin din partea altor persoane cu aceeași afecțiune.
Cu toate acestea, este important să rezumați informațiile pentru a acoperi timpul alocat în timpul programărilor. În plus, întrebați-vă furnizorul dacă puteți face schimb de informații între programări prin intermediul unui portal online pentru pacienți. Acest lucru vă va ajuta să acoperiți informațiile în timpul alocat în timpul programării.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
