Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Depresia postpartum este o condiție complexă, care afectează sănătatea emoțională și fizică a părinților după naștere, subliniind importanța identificării timpurii și a sprijinului medical...
Depresia postpartum este un tip de depresie care apare după nașterea unui copil, afectând atât persoana care naște, cât și mamele surogat și părinții adoptivi. Ea poate provoca tristețe extremă, singurătate, schimbări de dispoziție și crize frecvente de plâns.
Simptomele pot fi declanșate de schimbările hormonale, fizice, emoționale, financiare și sociale experimentate de mamă. Este important să recunoașteți că nu sunteți singură în această situație și că există ajutor disponibil. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să vă gestionați simptomele și să vă simțiți mai bine.
Tipuri de depresie postpartum
Depresia postpartum este o tulburare de dispoziție frecventă care afectează aproximativ 50%-75% dintre noii părinți după naștere.
Psihoza postpartum, o formă rară, afectează doar 1 din 1.000 de persoane după naștere. Simptomele includ agitație severă, confuzie, sentimente de disperare și rușine, insomnie, paranoia, iluzii, hiperactivitate, vorbire rapidă sau manie.
Aceasta necesită asistență medicală imediată din cauza riscului crescut de suicid și de vătămare a copilului. Tratamentul include de obicei spitalizarea, psihoterapia și medicația.
Depresia postpartum este frecventă, 75% dintre persoane experimentând baby blues, 15% dezvoltând depresie postpartum, iar una din 1.000 dezvoltând psihoză postpartum. Este esențial să căutați sprijin și să solicitați ajutor de la prieteni, familie sau parteneri pentru a gestiona aceste tulburări de dispoziție.
Baby blues și depresia postpartum sunt simptome comune după naștere, baby blues-ul durând aproximativ 10 zile și fiind mai puțin intens.
Depresia postpartum, pe de altă parte, durează săptămâni sau luni și este mai severă. Simptomele pot include crize de plâns, sentimentul de copleșire, pierderea poftei de mâncare, tulburări de somn și schimbări bruște de dispoziție.
Împărtășirea simptomelor cu un medic poate ajuta la evaluarea necesității unui tratament. Depresia postpartum poate dura până la un an după naștere, dar este important să fiți sinceră cu privire la simptomele și tratamentul dumneavoastră. Medicii pot recomanda un tratament continuu dacă vă simțiți mai bine decât la începutul diagnosticului.

Foto: Freepik @EyeEm
Simptome și cauze
Depresia postpartum este o afecțiune frecventă și adesea jenantă care se poate manifesta în diverse moduri, inclusiv sentimente de tristețe, vinovăție, îngrijorare, pierderea interesului pentru hobby-uri, modificări ale apetitului, pierderea energiei, probleme de somn, plâns, dificultăți de gândire, gânduri de sinucidere, lipsa de interes pentru copil și sentimente de rănire a copilului.
Se crede că scăderea rapidă a hormonilor după naștere, cum ar fi estrogenul și progesteronul, este cauza. Acești hormoni cresc de zece ori în timpul sarcinii, dar scad brusc după naștere, revenind la nivelurile de dinainte de sarcină în trei zile postpartum. Schimbările sociale și psihologice asociate cu nașterea unui copil cresc, de asemenea, riscul de depresie postpartum.
Simptomele depresiei postpartum includ gânduri de rănire a propriei persoane sau a copilului, gânduri recurente de moarte sau sinucidere, o dispoziție depresivă în cea mai mare parte a zilei, sentimente de anxietate, vinovăție, disperare, frică, panică și dificultăți de gândire, concentrare, luare a deciziilor și pierderea interesului pentru activități în ultimele două săptămâni.
Depresia postpartum îmi poate afecta copilul?
Depresia postpartum poate afecta atât mama, cât și bebelușul, ducând la probleme precum dificultăți de relaționare, probleme comportamentale sau de învățare, lipsa de la programările la pediatru, probleme de hrănire și de somn, risc crescut de obezitate sau tulburări de dezvoltare, neglijarea îngrijirii și abilități sociale reduse.
Tratamentul este crucial pentru ambii părinți pentru a asigura un copil sănătos și fericit. Este esențial să solicitați ajutor atunci când este necesar pentru a sprijini ambii părinți și copilul lor.
Tratament
Depresia postpartum este tratată diferit în funcție de gravitatea simptomelor și poate fi gestionată prin medicamente anxiolitice sau antidepresive, psihoterapie și participarea la grupuri de sprijin.
Pentru psihoza postpartum, pot fi prescrise medicamente, iar dacă nu sunt eficiente, se poate utiliza terapia electroconvulsivă. Femeile care alăptează trebuie să consulte medicul cu privire la opțiunile lor.
Antidepresivele pot fi prescrise de medici pentru a gestiona simptomele depresiei postpartum, ajutând la echilibrarea substanțelor chimice care afectează starea de spirit din creier.
Dacă alăptați, este important să discutați riscurile și beneficiile administrării de antidepresive cudoctorul dumneavoastră. Deși medicamentele se pot transfera la copil prin lapte, nivelul de transfer este în general scăzut, iar multe sunt considerate sigure.
Metode de prevenție
Depresia postpartum nu poate fi prevenită în totalitate, dar poate fi gestionată prin înțelegerea semnelor de avertizare și a factorilor de risc.
Unele sfaturi includ să fiți realistă în ceea ce privește așteptările, să limitați vizitatorii, să căutați ajutor, să dormiți când doarme bebelușul, să faceți exerciții fizice, să mențineți legăturile sociale și să promovați o relație sănătoasă cu partenerul dumneavoastră.
Este important să fiți conștient de această afecțiune și de potențialul său și să vă așteptați la zile pozitive și negative în viață. Urmând aceste linii directoare, puteți ajuta la gestionarea eficientă a depresiei postpartum.
-
-
-
Amigdalita: simptome care o dau de gol06.12.2025, 12:36
-
-
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
De ce unii oameni își amintesc visele, iar alții nu? Ce se întâmplă, de fapt, în creier
Cercul vicios al problemelor de somn și depresiei: unde începe totul. Ce înseamnă somnul pentru sănătatea emoțională
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Cum să-ți reduci nivelul de stres prin tehnici de relaxare zilnică. Instrumentul natural pentru combaterea problemelor de sănătate
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
10 plante medicinale utile pentru stres și anxietate. Trebuie să le consumi dupa 35 de ani
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.

