De ce este bine să mergem la biserică. Vlad Ciurea: O să vedeți că de undeva, de sus, din cupolă, încep să se coboare anumite gânduri, idei

În cadrul unei conferințe despre sănătatea creierului, desfășurată la Deva, acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea a susținut că credința este o sursă divină care poate influența pozitiv starea noastră mentală și fizică. Potrivit acad. prof. univ. dr. Vlad Alexandru Ciurea, canalizându-ne către această direcție, putem simți o inspirație crescută și observăm o îmbunătățire treptată a lucrurilor din viața noastră.

Efectele pozitive ale acestei practici pot fi resimțite în întregul organism, fiind asociate cu o creștere a curățeniei, puterii, sănătății și a nivelului de credință al individului.

"Credința vine de undeva de sus. Dacă te canalizezi pe direcția asta, începi să fii inspirat și lucrurile vin treptat. Mergeți într-o biserică ortodoxă, creștină și meditați. O să vedeți că de undeva, de sus, din cupolă, încep să se coboare anumite gânduri, anumite idei. 

Începi, deodată, să simți că tot organismul se simte bine. Devii mai curat, mai puternic, mai sănătos și mai cu credință",  a explicat acad. prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea, în cadrul unei conferințe despre sănătatea creierului, la Deva.

Vezi și: Bolile aproape imposibil de diagnosticat. Daniel Andrei: Nu toate au tratament

De ce e bine să mergem la biserică

Există poate mai mult decât pare la prima vedere în a ne ruga cu semenii în biserică. Cercetările noi au descoperit că participarea activă la activitățile religioase poate influența sănătatea mentală și starea de bine.

De decenii, oamenii de știință au investigat legătura dintre religie și sănătate. Un studiu amplu, realizat pe mai mult de 6.000 de adulți cu vârsta de 50 de ani și peste, care trăiesc în Irlanda, a descoperit că indivizii care participă regulat la serviciile religioase au mai puține simptome depresive decât cei care consideră religia importantă, dar nu participă frecvent la slujbe.

Rezultatele au fost bazate pe interviuri auto-raportate despre depresie și participarea la activitățile religioase, cu date colectate în patru etape între 2009 și 2016 pentru Studiul Longitudinal Irlandez despre Îmbătrânire (TILDA) la Trinity College Dublin, potrivit AARP.

Vezi și: Tromboza venoasă profundă, diagnostic. Dr. Rodica Niculescu: Vedem nivelul la care s-a produs ocluzia

Rugăciune - FOTO: Freepik

Una dintre explicațiile posibile pentru beneficiile pe care participarea la slujbe pare să le aducă în viața ulterioară, spune autoarea principală a studiului, Joanna Orr, doctorandă la Școala de Medicină de la Trinity, este că sărbătorirea alături de alții și "sprijinul social și emoțional crescut din rețelele sociale religioase ale unei persoane" pot combate izolarea de a trăi singur.

Studiul lui Orr, publicat în "Research on Aging", a descoperit că conectivitatea socială a fost unul dintre cei mai importanți factori de predicție pentru sănătatea mentală și starea de bine în rândul persoanelor pe care le-a studiat. Credincioșii care își valorau religia, dar nu participau regulat la servicii, aveau o sănătate mentală mai precară.

Există și câteva beneficii psihologice, non-sociale posibile ale participării regulate la serviciile religioase, inclusiv o capacitate crescută de a face față stresului, observă Orr.

Vezi și: Ce boală ai putea avea dacă nu te poți trezi când sună ceasul. Semnalul de alarmă transmis de creier

Harold G. Koenig, doctor în medicină, profesor de psihiatrie și științe comportamentale în cadrul Centrului pentru Îmbătrânire și Dezvoltare Umană de la Școala de Medicină Duke University din Durham, Carolina de Nord, este de acord. După cum spune el, "Nu există multe lucruri care să facă ceea ce face religia", adăugând că cercetările privind implicarea religioasă arată legături atât cu sănătatea mintală, cât și cu cea fizică, inclusiv "funcția cardiovasculară și imunitară".