De ce nu e bine să ai covoare vechi. Covoarele vechi pot aduna o serie de alergeni, cum ar fi acarienii, mucegaiul și polenul, în special dacă nu au fost curățate sau întreținute corespunzător. Acești alergeni pot provoca reacții alergice la persoanele sensibile.
Covoarele pot acumula bacterii, germeni și alte microorganisme în timp. Dacă nu sunt curățate în mod regulat, pot deveni un mediu propice pentru dezvoltarea acestor organisme, ceea ce poate crește riscul de infecții sau probleme de sănătate.
Unele covoare mai vechi pot conține substanțe chimice toxice, cum ar fi formaldehida sau compuși organici volatili (COV), care pot fi eliberați în aerul interior. Inhalarea acestor substanțe chimice poate avea efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi iritații ale ochilor și ale căilor respiratorii sau simptome ale sindromului de ”clădire bolnavă”.
Covoarele vechi, vinovate de sindromul de fumător pasiv
Majoritatea oamenilor au experimentat fumatul pasiv simplu trecând pe lângă un fumător pe stradă, dar știați că există și conceptul de ”fumat pasiv al treilea”?
Atunci când oamenii folosesc regulat produse din tutun în interior, poluanții din acest fum au tendința să persiste și să se depună pe suprafețele interioare mult timp după ce scrumierele sunt goale. Aceste reziduuri persistente, cunoscute și sub denumirea de ”fum de mână a treia”, pot reprezenta o sursă pe termen lung de poluanți interiori potențial dăunători.
Într-un nou studiu realizat de o echipă de cercetători condusă de Laboratorul Național Lawrence Berkeley al Departamentului pentru Energie (Berkeley Lab), se indică în mod deosebit covoarele ca fiind o sursă majoră de fum de mână a treia. Studiul sugerează că covoarele nu fac altceva decât să rețină ferm poluanții din tutun și sunt extrem de dificil de curățat.
Atunci când fumatul pasiv se depune pe o suprafață, acesta nu tinde să rămână acolo pentru mult timp. Substanțele chimice revin în mod constant în aerul pe care îl respirăm și, uneori, se transformă în noi tipuri de contaminanți. Covoarele, pe de altă parte, funcționează ca un ”rezervor” majoră pentru fumatul pasiv, explică autorii studiului.
Cât efect are curățarea covoarelor
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat efectele ozonării, o metodă obișnuită de curățare, asupra covoarelor care au fost expuse la fum. Mai exact, acest ultim raport a examinat covoare mai vechi contaminate cu fum, prelevate din locuințe din San Diego, în plus față de un grup de covoare noi expuse la fum proaspăt în laborator.
Autorii studiului au descoperit în cele din urmă că, deși ozonarea a eliminat parțial un grup de compuși numiți hidrocarburi aromatice policiclice atât din probele de covoare uzate, cât și din cele proaspete, tehnica de curățare a fost în continuare în mare măsură ineficientă în ceea ce privește eliminarea nicotinei adânc înrădăcinate.
De ce? Cercetătorii explică faptul că fibrele și alți constituenți chimici din material servesc de fapt drept un fel de ”scut chimic” care protejează contaminanții.
Echipa a evaluat eșantioanele într-o cameră ambientală de dimensiunea unei camere din cadrul Laboratorului de Testare a Calității Aerului de la Berkeley Lab. Au fost efectuate, de asemenea, teste suplimentare la Molecular Foundry, o instalație de cercetare a Departamentului pentru Energie (DOE) din cadrul Berkeley Lab.
Această cercetare, care a beneficiat de subvenții din partea Programului de Cercetare a Bolilor Legate de Tutun al Universității din California, indică covoarele ca fiind un vinovat major și o sursă cheie de contaminanți din fumatul pasiv.
”Deoarece nu pătrunde în profunzime în materiale, ozonul are o capacitate limitată de a curăța permanent”, afirmă Xiaochen Tang, cercetător la Berkeley Lab și autor principal al studiului, într-un comunicat de presă.
”În cazul covoarelor, cea mai bună soluție ar putea fi să le înlocuiți cu unele noi”, notează cercetătorii.
Ozonarea, ce este
Acest studiu se bazează pe un proiect anterior realizat tot în cadrul Grupului de Mediu Interior de la Berkeley Lab, care a ajuns la concluzia că ozonarea poate într-adevăr să elimine contaminanții din tutun dintr-o încăpere. Cu toate acestea, în timpul acelui studiu, ozonarea a fost efectuată doar pe fumul terț proaspăt generat.
În timpul ozonării, generatoarele de ozon eliberează gaz de ozon care reacționează cu compușii nocivi din apropiere, eliminându-i din aer și de pe suprafețe. Cu toate acestea, aceste generatoare pot crea, de asemenea, o explozie de contaminanți, conform studiului anterior menționat.
Cercetătorii spun că acest lucru indică o nevoie urgentă de ventilație și de o perioadă de așteptare înainte ca oamenii să poată reintra într-un spațiu după ozonare. Hugo Destaillats, cercetător principal la Berkeley Lab, adaugă că ozonarea a fost folosită ca metodă de remediere de ani de zile, deoarece este deosebit de eficientă în eliminarea mirosurilor. Cu toate acestea, această caracteristică poate crea un fals sentiment de eficacitate.
”Generatoarele de ozon sunt, de asemenea, folosite pentru a remedia pagubele provocate de incendii și mucegai, dar au limitări, așa cum am văzut în acest studiu”, conchide Destaillats.
”Lipsa unui miros detectabil nu înseamnă că toți contaminanții care ne preocupă au fost eliminați”, mai notează autoritii studiului.
În continuare, echipa de cercetare dorește să investigheze rolul altor rezervoare interioare, cum ar fi gips-cartonul și tapițeria. Studiul a fost publicat în revista Environmental Science & Technology.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
