De ce este important să plângi. Plânsul are o serie de aspecte importante pentru sănătatea mentală și emoțională a unei persoane. Plânsul este o reacție emoțională naturală și sănătoasă care ne ajută să gestionăm stresul, să ne eliberăm emoțiile și să ne menținem sănătatea mentală și emoțională. Este important să permitem acestui proces să se desfășoare în mod natural și să căutăm sprijin atunci când avem nevoie.
Fie că este vorba de un film emoționant sau de o ceartă urâtă cu partenerul tău, tot felul de evenimente cotidiene pot declanșa nevoia de a plânge, spune James Rodriguez, PhD, LCSW, director al serviciilor care țin cont de traume la Institutul McSilver pentru Politici și Cercetări privind sărăcia din cadrul NYU, potrivit Live Strong.
Plânsul, declanșat și de emoțiile pozitive
Evenimentul care declanșează nevoia de a plânge nu trebuie să fie o experiență negativă, spune Rodriguez - oamenii plâng de bucurie, dar și de anxietate, tristețe și durere. În orice caz, plânsul poate apărea atunci când creierul nostru activează răspunsul organismului nostru la stres.
Există foarte puține cercetări privind actul de a nu plânge, dar mulți dintre noi sunt familiarizați cu senzațiile care însoțesc reținerea lacrimilor: o strângere în piept, un nod în gât, o durere de cap bruscă. Totuși, știm câte ceva despre ce se întâmplă în organism înainte de apariția lacrimilor. Iată ce se întâmplă în tot corpul tău în momentele dinaintea lacrimilor care își fac simțită prezența.
Vezi și: Exercițiile care îți relaxează mintea. Aceste practici au un impact profund asupra sănătății mintale
Creierul înregistrează stresul
După ce are loc un eveniment care ar putea provoca lacrimi, răspunsul nostru la stres își începe activitatea în amigdala, materia cenușie din interiorul creierului responsabilă de percepția emoțiilor.
Amigdala trimite un semnal către hipotalamus, care comunică restului corpului să acționeze în consecință. Aceasta îi spune glandei pituitare că există un pericol (sau stres), ceea ce declanșează glanda să elibereze hormonul adrenocorticotropic, conform Harvard Health Publishing. Acest hormon se deplasează apoi la glanda suprarenală, situată chiar deasupra rinichilor, determinând-o să elibereze cortizol, acel infam hormon al stresului.
În timp ce toate acestea se întâmplă, hipotalamusul a activat, de asemenea, sistemul nervos simpatic, spune Rodriguez; această parte a sistemului nervos controlează funcțiile corpului care se declanșează într-un răspuns de luptă sau de fugă, conform Manualului Merck.
Inima accelerează
Pe măsură ce creierul reacționează la stres, sistemul nervos simpatic va accelera atât ritmul cardiac, cât și contracțiile mușchiului cardiac.
”În plus, vasele de sânge care direcționează sângele către mușchii mari și către inimă se dilată, crescând astfel cantitatea de sânge pompată în aceste părți ale corpului și crescând tensiunea arterială”, potrivit Asociației Americane de Psihologie.
Respirația se poate schimba
Atunci când ești lovit de un moment plin de stres, s-ar putea să te confrunți cu dificultăți de respirație și respirație rapidă. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce căile respiratorii dintre nas și plămâni se strâng.
Persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente, cum ar fi astmul, pot fi mai expuse riscului de a avea probleme de respirație atunci când se confruntă cu stresul. O experiență stresantă semnificativă, cum ar fi moartea unui membru apropiat al familiei, a crescut de aproape două ori riscul unui atac de astm la copiii cu astm, conform unui studiu din noiembrie 2007, citat adesea în Brain, Behavior and Immunity.
Plâsul, impact asupra mușchilor
Ca răspuns la stres, eliberarea rapidă de hormoni în tot corpul trimite sânge suplimentar către mușchi. Efectul este poate mai ușor de imaginat atunci când un factor de stres fizic reprezintă o amenințare: corpul dumneavoastră poate acționa rapid pentru a ieși din calea unui biciclist chiar înainte de a simți că ați înregistrat în mod conștient biciclistul care vine spre dumneavoastră.
Cercetările arată că plânsul poate ajuta organismul să revină la o stare stabilă, stabilă, după momentul de luptă sau de fugă. Plânsul activează sistemul nervos parasimpatic, ajutând organismul să se odihnească și să revină la homeostazie, conform unei analize din mai 2014 a literaturii științifice despre efectele de auto-calmare ale plânsului, publicată în Frontiers of Psychology.
Vezi și: Durerea de gât vs streptococ: care sunt diferențele și cum se tratează. Ce poți face să le previi
Ce se întâmplă dacă te abții să plângi
Suprimarea actului de a plânge, prin urmare, poate împiedica organismul să revină la starea de echilibru.
Poate fi în regulă să suprimați temporar plânsul (mai multe despre acest lucru mai târziu), dar corpul dumneavoastră va rămâne într-un răspuns de stres, spune Rodriguez. ”Știm că un organism care este expus în mod cronic la stres are rezultate negative pe termen lung”, notează Rodriguez.
Stresul cronic este asociat cu un risc crescut pentru o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, anxietate, depresie, obezitate, probleme digestive și tulburări de memorie și concentrare, potrivit Clinicii Mayo.
De ce își reprimă oamenii lacrimile
În ciuda acestor riscuri, mulți oameni cred că ar trebui să reziste impulsului de a plânge, și asta din mai multe motive diferite.
”Există norme diferite în jurul plânsului în funcție de culturi”, spune Rodriguez.
De exemplu, femeile americane plâng de 3,5 ori pe lună, în timp ce bărbații americani plâng de aproximativ 1,9 ori pe lună, potrivit unui studiu din septembrie 2010 din Cognition and Emotion. Femeile din China plâng de 1,4 ori pe lună (mai puțin frecvent decât bărbații și femeile americane), conform cercetării.
Există disparități nesfârșite în socializarea noastră în jurul plânsului, pe care multe culturi îl consideră un semn de fragilitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
