De ce să faci exerciții fizice dimineața, înainte de micul dejun. STUDIU

Exercițiile fizice, alături de alimentația sănătoasă, ne ajută să ne menținem greutatea și sănătatea. Excesul de greutate și obezitatea sunt legate de o multitudine de afecțiuni, cum ar fi diabetul de tip 2...
Un studiu publicat recent arată că exercițiile fizice înainte de micul dejun aduc multe beneficii pentru sănătate, inclusiv creșterea sensibilității la insulină și pierderea eficientă în greutate. O echipă de cercetători de la Universitatea din Bath din Regatul Unit a analizat dacă modificarea momentului când faci exerciții și mănânci poate ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge.
Cercetătorii au descoperit, spre exemplu, că persoanele care fac exerciții fizice sau se antrenează înainte de micul dejun ard de două ori mai multă grăsime decât cei care se antrenează după micul dejun. Studiul, care a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism (link direct studiu), a implicat 30 de bărbați supraponderali sau obezi.
Cercetătorii au comparat rezultatele de la două grupuri experimentale: în primul, bărbații au făcut exerciții înainte de a lua micul dejun, iar în al doilea, subiecții au făcut exerciții fizice după micul dejun. Cele două grupuri au avut sesiuni similare de antrenament și un program identic de exerciții. Doar că ora de a lua micul dejun a fost diferită. Pe parcursul perioadei de studiu care a durat șase săptămâni, cercetătorii s-au concentrat asupra efectului exercițiilor fizice asupra depozitelor de grăsime din mușchi.
Control mai bun al zahărului din sânge
Spre exemplu, ei au constatat că nivelurile mai scăzute de insulină în timpul exercițiilor fizice date de postul peste noapte ar putea duce la creșterea consumului de grăsimi dimineața. În acest fel, cei care fac exerciții fizice înainte de a mânca consumă mai multă grăsime din mușchii lor și din țesutul adipos, ca sursă de energie pentru aceste antrenamente. Deși pe parcursul studiului nu au existat diferențe de greutate între subiecții din cele două grupuri, adică nimeni nu a slăbit miraculos, a existat o diferență în ceea ce înseamnă sănătate generală. Adică, participanții care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au avut o sănătate mai bună, deoarece corpul lor a fost capabil să răspundă la insulină mai eficient. În plus, ei au avut niveluri normale de zahăr din sânge, ceea ce poate preveni dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
„Rezultatele noastre sugerează că inversarea momentului în care mănânci cu cel în care faci mișcare poate aduce schimbări profunde și pozitive asupra sănătății tale generale. Am descoperit că bărbații din studiu care au făcut exerciții fizice înainte de micul dejun au de două ori mai multă grăsime decât ceilalți.
Este important. Deși nu a avut niciun efect asupra scăderii în greutate, le-a îmbunătățit substanțial starea generală de sănătate”, a explicat dr. Javier Gonzalez de la Departamentul pentru Sănătate de la Universitatea din Bath.
„Grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun și-a crescut capacitatea de a răspunde la insulină, ceea ce este mai remarcabil, având în vedere că ambele grupuri care au făcut exerciii au pierdut în medie același număr de kilograme. Singura diferență a fost momentul în care mâncau” a mai a rătat el.
Mușchii mai sensibili la insulină
Pe lângă un control mai bun al glicemiei, cercetătorii au constatat că mușchii celor care s-au antrenat înainte de micul dejun au fost mai sensibili la insulină decât al bărbaților din al doilea grup.
În plus, grupul care a făcut mișcare înainte de micul dejun a avut o creștere mai bună a proteinelor cheie, în special a celor implicate în transportul glucozei din sânge la mușchi. Studiul pune în lumină importanța efectuării unui exercițiu în starea „de post” peste noapte, indiferent de intensitatea exercițiilor și de durata efortului lor de a se antrena.
Activitatea fizică și exercițiile pot ajuta la prevenirea multor afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Toate ghidurile internaționale recomandă ca oamenii să facă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau cel puțin 75 de minute pe săptămână de activitate fizică intensă.
-
Boala arterială periferică, semnal de alarmă pentru inimă și creier01.09.2025, 19:56
-
-
-
-
De ce se răspândește cancerul. Cum apar metastazele pulmonare01.09.2025, 13:43
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Tuse măgărească: ce este și de ce i se spune așa. E mai periculoasă decât crezi și are 3 etape
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Tratamentul prelungit cu Paxlovid, beneficii în cazul unor pacienți cu long COVID. Ameliorează simptomele
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Ce este, de fapt, boala X. Simpomele seamănă cu cele ale gripei
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.