Un diagnostic de demență nu este doar o veste proastă, este o condamnare la uitare. Noile cercetări dezvăluie cât de repede îți poate fugi viața printre degete după acest diagnostic dur....
O nouă meta-analiză aduce în prim-plan speranța de viață a persoanelor diagnosticate cu demență, oferind informații valoroase pentru pacienți, îngrijitori și sisteme de sănătate din întreaga lume. Cercetarea, realizată de experții de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Olanda, a analizat date din 261 de studii anterioare, incluzând peste 5,5 milioane de persoane, colectate între 1984 și 2024.
Studiul acoperă populații diverse din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud și Oceania, oferind o perspectivă globală asupra evoluției demenței. Este cea mai cuprinzătoare analiză realizată în ultimii zece ani, răspunzând nevoii de informații actualizate despre ratele de supraviețuire și planificarea îngrijirii.
Studiul a evidențiat o variație semnificativă a speranței de viață, în funcție de factori precum vârsta, sexul și tipul de demență diagnosticat.
Vârsta la diagnostic: Speranța de viață a variat de la doar 2,2 ani pentru bărbații diagnosticați la mijlocul vârstei de 80 de ani, până la 8,9 ani pentru femeile diagnosticate în jurul vârstei de 60 de ani.
Tipul de demență: Boala Alzheimer a fost asociată cu o speranță de viață mai lungă comparativ cu alte tipuri de demență.
Diferențe de gen: Femeile au trăit, în general, mai mult decât bărbații după diagnostic.
Aceste rezultate subliniază importanța unui prognostic personalizat pentru a oferi pacienților și familiilor lor informații utile în planificarea îngrijirii și gestionarea resurselor.
Studiul a mai evidențiat modul în care un diagnostic de demență reduce speranța de viață la diferite vârste:
- O reducere de doi ani la vârsta de 85 de ani.
- O reducere de trei până la patru ani la vârsta de 80 de ani.
- Până la 13 ani pierduți dacă diagnosticul este pus la vârsta de 65 de ani.
Interesant este faptul că speranța de viață a fost mai mare în rândul populațiilor asiatice comparativ cu alte regiuni, deși motivele acestei tendințe necesită cercetări suplimentare.
Demența - FOTO: [email protected]
Cercetarea a analizat și intervalul de timp până la admiterea într-un azil după un diagnostic de demență, deși datele disponibile au fost mai puțin consistente.
În medie, o treime dintre pacienți ajung într-un azil în termen de trei ani de la diagnostic.O vârstă mai înaintată și tipuri de demență diferite de Alzheimer au fost asociate cu o tranziție mai rapidă către îngrijirea instituționalizată.
Totuși, cercetătorii au avertizat că aceste concluzii sunt mai puțin precise din cauza provocărilor metodologice și a datelor inconsistente.
Echipa de cercetare a subliniat importanța îngrijirii personalizate.
"Prognosticul după un diagnostic de demență depinde foarte mult de caracteristicile personale și clinice, oferind posibilitatea unor informații prognostice individualizate și planificării îngrijirii", arată autorii studiului.
Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare nu doar ratele de supraviețuire, ci și rezultate funcționale relevante, factori sociali și comorbidități, pentru a sprijini mai bine pacienții și familiile lor.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Având în vedere că aproximativ 10 milioane de persoane primesc un diagnostic de demență în fiecare an, necesitatea unor informații precise și utile este esențială. Acest studiu reprezintă un pas important înainte în înțelegerea impactului acestei afecțiuni, însă mai sunt multe aspecte de explorat.
"Studiile viitoare privind prognosticul individualizat ar trebui să includă pacienții la momentul diagnosticării, ținând cont de factori personali, stadiul bolii și comorbidități", mai notează autorii studiului.
Prin furnizarea unor estimări clare privind supraviețuirea și îngrijirea, această cercetare își propune să ofere familiilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate și să ajute furnizorii de servicii de sănătate să ofere sprijin mai adecvat celor care trăiesc cu demență.
Studiul complet este publicat în BMJ.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
