Demența și speranța de viață. Cât timp mai rămâne după diagnostic

Un diagnostic de demență nu este doar o veste proastă, este o condamnare la uitare. Noile cercetări dezvăluie cât de repede îți poate fugi viața printre degete după acest diagnostic dur....
O nouă meta-analiză aduce în prim-plan speranța de viață a persoanelor diagnosticate cu demență, oferind informații valoroase pentru pacienți, îngrijitori și sisteme de sănătate din întreaga lume. Cercetarea, realizată de experții de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Olanda, a analizat date din 261 de studii anterioare, incluzând peste 5,5 milioane de persoane, colectate între 1984 și 2024.
Studiul acoperă populații diverse din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud și Oceania, oferind o perspectivă globală asupra evoluției demenței. Este cea mai cuprinzătoare analiză realizată în ultimii zece ani, răspunzând nevoii de informații actualizate despre ratele de supraviețuire și planificarea îngrijirii.
Constatări cheie: Speranța de viață după diagnostic
Studiul a evidențiat o variație semnificativă a speranței de viață, în funcție de factori precum vârsta, sexul și tipul de demență diagnosticat.
Vârsta la diagnostic: Speranța de viață a variat de la doar 2,2 ani pentru bărbații diagnosticați la mijlocul vârstei de 80 de ani, până la 8,9 ani pentru femeile diagnosticate în jurul vârstei de 60 de ani.
Tipul de demență: Boala Alzheimer a fost asociată cu o speranță de viață mai lungă comparativ cu alte tipuri de demență.
Diferențe de gen: Femeile au trăit, în general, mai mult decât bărbații după diagnostic.
Aceste rezultate subliniază importanța unui prognostic personalizat pentru a oferi pacienților și familiilor lor informații utile în planificarea îngrijirii și gestionarea resurselor.
Impactul demenței asupra speranței de viață
Studiul a mai evidențiat modul în care un diagnostic de demență reduce speranța de viață la diferite vârste:
- O reducere de doi ani la vârsta de 85 de ani.
- O reducere de trei până la patru ani la vârsta de 80 de ani.
- Până la 13 ani pierduți dacă diagnosticul este pus la vârsta de 65 de ani.
Interesant este faptul că speranța de viață a fost mai mare în rândul populațiilor asiatice comparativ cu alte regiuni, deși motivele acestei tendințe necesită cercetări suplimentare.
Demența - FOTO: [email protected]
Ce se întâmplă cu persoane diagnosticate cu demență
Cercetarea a analizat și intervalul de timp până la admiterea într-un azil după un diagnostic de demență, deși datele disponibile au fost mai puțin consistente.
În medie, o treime dintre pacienți ajung într-un azil în termen de trei ani de la diagnostic.O vârstă mai înaintată și tipuri de demență diferite de Alzheimer au fost asociate cu o tranziție mai rapidă către îngrijirea instituționalizată.
Totuși, cercetătorii au avertizat că aceste concluzii sunt mai puțin precise din cauza provocărilor metodologice și a datelor inconsistente.
Nevoia unui prognostic mai personalizat
Echipa de cercetare a subliniat importanța îngrijirii personalizate.
"Prognosticul după un diagnostic de demență depinde foarte mult de caracteristicile personale și clinice, oferind posibilitatea unor informații prognostice individualizate și planificării îngrijirii", arată autorii studiului.
Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare nu doar ratele de supraviețuire, ci și rezultate funcționale relevante, factori sociali și comorbidități, pentru a sprijini mai bine pacienții și familiile lor.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
O provocare globală de sănătate
Având în vedere că aproximativ 10 milioane de persoane primesc un diagnostic de demență în fiecare an, necesitatea unor informații precise și utile este esențială. Acest studiu reprezintă un pas important înainte în înțelegerea impactului acestei afecțiuni, însă mai sunt multe aspecte de explorat.
"Studiile viitoare privind prognosticul individualizat ar trebui să includă pacienții la momentul diagnosticării, ținând cont de factori personali, stadiul bolii și comorbidități", mai notează autorii studiului.
Prin furnizarea unor estimări clare privind supraviețuirea și îngrijirea, această cercetare își propune să ofere familiilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate și să ajute furnizorii de servicii de sănătate să ofere sprijin mai adecvat celor care trăiesc cu demență.
Studiul complet este publicat în BMJ.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.