Demența și speranța de viață. Cât timp mai rămâne după diagnostic
Un diagnostic de demență nu este doar o veste proastă, este o condamnare la uitare. Noile cercetări dezvăluie cât de repede îți poate fugi viața printre degete după acest diagnostic dur....
O nouă meta-analiză aduce în prim-plan speranța de viață a persoanelor diagnosticate cu demență, oferind informații valoroase pentru pacienți, îngrijitori și sisteme de sănătate din întreaga lume. Cercetarea, realizată de experții de la Centrul Medical Universitar Erasmus din Olanda, a analizat date din 261 de studii anterioare, incluzând peste 5,5 milioane de persoane, colectate între 1984 și 2024.
Studiul acoperă populații diverse din Europa, Asia, America de Nord, America de Sud și Oceania, oferind o perspectivă globală asupra evoluției demenței. Este cea mai cuprinzătoare analiză realizată în ultimii zece ani, răspunzând nevoii de informații actualizate despre ratele de supraviețuire și planificarea îngrijirii.
Constatări cheie: Speranța de viață după diagnostic
Studiul a evidențiat o variație semnificativă a speranței de viață, în funcție de factori precum vârsta, sexul și tipul de demență diagnosticat.
Vârsta la diagnostic: Speranța de viață a variat de la doar 2,2 ani pentru bărbații diagnosticați la mijlocul vârstei de 80 de ani, până la 8,9 ani pentru femeile diagnosticate în jurul vârstei de 60 de ani.
Tipul de demență: Boala Alzheimer a fost asociată cu o speranță de viață mai lungă comparativ cu alte tipuri de demență.
Diferențe de gen: Femeile au trăit, în general, mai mult decât bărbații după diagnostic.
Aceste rezultate subliniază importanța unui prognostic personalizat pentru a oferi pacienților și familiilor lor informații utile în planificarea îngrijirii și gestionarea resurselor.
Impactul demenței asupra speranței de viață
Studiul a mai evidențiat modul în care un diagnostic de demență reduce speranța de viață la diferite vârste:
- O reducere de doi ani la vârsta de 85 de ani.
- O reducere de trei până la patru ani la vârsta de 80 de ani.
- Până la 13 ani pierduți dacă diagnosticul este pus la vârsta de 65 de ani.
Interesant este faptul că speranța de viață a fost mai mare în rândul populațiilor asiatice comparativ cu alte regiuni, deși motivele acestei tendințe necesită cercetări suplimentare.

Demența - FOTO: [email protected]
Ce se întâmplă cu persoane diagnosticate cu demență
Cercetarea a analizat și intervalul de timp până la admiterea într-un azil după un diagnostic de demență, deși datele disponibile au fost mai puțin consistente.
În medie, o treime dintre pacienți ajung într-un azil în termen de trei ani de la diagnostic.O vârstă mai înaintată și tipuri de demență diferite de Alzheimer au fost asociate cu o tranziție mai rapidă către îngrijirea instituționalizată.
Totuși, cercetătorii au avertizat că aceste concluzii sunt mai puțin precise din cauza provocărilor metodologice și a datelor inconsistente.
Nevoia unui prognostic mai personalizat
Echipa de cercetare a subliniat importanța îngrijirii personalizate.
"Prognosticul după un diagnostic de demență depinde foarte mult de caracteristicile personale și clinice, oferind posibilitatea unor informații prognostice individualizate și planificării îngrijirii", arată autorii studiului.
Studiile viitoare ar trebui să ia în considerare nu doar ratele de supraviețuire, ci și rezultate funcționale relevante, factori sociali și comorbidități, pentru a sprijini mai bine pacienții și familiile lor.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
O provocare globală de sănătate
Având în vedere că aproximativ 10 milioane de persoane primesc un diagnostic de demență în fiecare an, necesitatea unor informații precise și utile este esențială. Acest studiu reprezintă un pas important înainte în înțelegerea impactului acestei afecțiuni, însă mai sunt multe aspecte de explorat.
"Studiile viitoare privind prognosticul individualizat ar trebui să includă pacienții la momentul diagnosticării, ținând cont de factori personali, stadiul bolii și comorbidități", mai notează autorii studiului.
Prin furnizarea unor estimări clare privind supraviețuirea și îngrijirea, această cercetare își propune să ofere familiilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate și să ajute furnizorii de servicii de sănătate să ofere sprijin mai adecvat celor care trăiesc cu demență.
Studiul complet este publicat în BMJ.
-
-
-
-
-
Ce să faceți când e frig afară. Ministerul Sănătății avertizează02.02.2026, 14:19
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Orele în care ești mai predispus la AVC
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
