Dismorfia corporală: lupta cu imaginea de sine. O perspectivă asupra căutării perfecțiunii fizice și impactul său negativ asupra sănătății mintale

Tulburarea dismorfică corporală afectează profund percepția de sine, determinând persoanele să devină obsesive în privința unor defecte imaginare sau exagerate ale corpului...
Tulburarea dismorfică corporală este o afecțiune mintală în care persoanele se gândesc în mod constant la defectele percepute în aspectul lor, ceea ce le face adesea să se simtă jenate, rușinate și anxioase.
Această concentrare intensă asupra aspectului și imaginii corporale poate duce la o suferință semnificativă și poate afecta viața de zi cu zi. Tulburarea poate duce la căutarea unor proceduri cosmetice pentru a „repara” defectul, ceea ce poate oferi o satisfacție temporară sau poate reduce suferința.
Cu toate acestea, anxietatea revine adesea, determinând individul să caute alte modalități de a remedia defectul. Opțiunile de tratament pentru tulburarea dismorfică corporală pot include terapia cognitiv-comportamentală și medicația.
Acest lucru poate duce la gânduri și sentimente negative, care le afectează calitatea vieții și percepția de sine. Tulburarea dismorfică corporală se caracterizează prin convingerea că una sau mai multe caracteristici ale propriului corp sunt defecte, determinând o concentrare semnificativă asupra acestor gânduri sau încercări de a le schimba.
Este o afecțiune cu un risc ridicat de gânduri și comportamente de automutilare sau suicidare. Dismorfia corporală și tulburarea dismorfică corporală sunt denumiri diferite pentru aceeași afecțiune, însă „dismorfia corporală” este mai larg cunoscută.
Tulburarea dismorfică corporală se caracterizează printr-o preocupare excesivă față de un defect perceput în aspectul cuiva, care poate fi minor sau vizibil pentru alții. Acest lucru poate duce la o convingere puternică că o persoană are un defect care o face urâtă sau deformată și că ceilalți iau în considerare în mod negativ aspectul său. Acest lucru poate duce la comportamente precum verificarea oglinzii, îngrijirea excesivă, zgămâiatul pielii și încercarea de a ascunde aceste defecte prin styling, machiaj sau haine.
Tendințele perfecționiste pot fi, de asemenea, prezente, deoarece persoanele caută proceduri cosmetice cu satisfacție redusă. Această concentrare excesivă asupra uneia sau mai multor părți ale corpului poate provoca suferință sau probleme în diferite aspecte ale vieții, inclusiv viața socială, munca și școala.
Caracteristicile comune pe care oamenii le fixează includ fața, părul, aspectul pielii și al venelor, dimensiunea sânilor, dimensiunea și tonusul muscular și genurile. Dismorfia musculară, o afecțiune care afectează în principal bărbații, este o altă problemă comună.
Perspectiva asupra tulburării dismorfice corporale variază, persoanele recunoscând că convingerile lor cu privire la defectele percepute pot fi excesive sau neadevărate, sau fiind convinse de acestea. Cu cât sunt mai convinse, cu atât mai multă suferință și perturbare pot experimenta în viața lor.
Foto: Freepik
Tulburarea dismorfică corporală este o afecțiune mintală care afectează modul în care persoanele percep și se simt cu privire la aspectul lor.
Simptomele comune includ timpul excesiv petrecut gândindu-se la un defect al corpului, simțindu-se obligat să își verifice constant aspectul, schimbându-și frecvent înfățișarea, experimentând teamă sau anxietate din cauza judecății sau batjocoririi corpului de către alții, simțindu-se rușinat sau dezgustat de corpul sau aspectul său, evitând situațiile în care alții ar putea observa aceste probleme, supunându-se unor proceduri medicale repetate, cum ar fi chirurgia estetică, și având gânduri de automutilare sau sinucidere din cauza aspectului lor.
Dismorfia musculară este o formă specifică de BDD care poate provoca sentimente negative cu privire la structura și aspectul mușchilor. Persoanele cu dismorfie musculară pot avea diferite niveluri de înțelegere a stării lor, ceea ce înseamnă că știu că gândirea lor nu este logică sau realistă.
Medicale care diagnostichează dismorfia musculară iau încă în considerare discernământul, deoarece acesta poate afecta abordările terapeutice. Există trei niveluri principale de discernământ: înalt sau moderat, scăzut și fără discernământ.
Ridicat sau moderat înseamnă că persoanele știu că criticile sau convingerile lor cu privire la corpul lor sunt cu siguranță sau probabil neadevărate. Scăzut înseamnă că oamenii cred că convingerile și criticile lor sunt probabil adevărate.
Niciun discernământ înseamnă că persoanele care nu au discernământ cu privire la dismorfia musculară au adesea iluzii care le întăresc convingerile, convingându-le în continuare că sentimentele lor negative cu privire la corpul lor sunt justificate. Aproximativ o treime dintre persoanele cu dismorfie musculară au acest nivel de înțelegere.
Tulburarea dismorfică corporală, adesea cauzată de rușine și jenă, poate duce la anxietate, depresie severă și gânduri suicidare dacă nu este tratată. Dacă observați orice simptome, este esențial să consultați un medic sau un profesionist în domeniul sănătății mintale.
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
Importanța relațiilor pentru o minte sănătoasă. Familia și prietenii: pilonii unei minți sănătoase
Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Val de crime în România. Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu explică motivele și soluțiile
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.