Dispepsia funcțională: de ce este atât de dificil de tratat uneori
Dispepsia funcțională este o afecțiune comună, care însă are puține forme de tratament. Uneori nu este indicată o sursă clară a simptomelor, iar atunci, tratamentul devine...
Dispepsia funcțională (FD) este o afecțiune comună, definită în mod vag de unii medici ca o durere de stomac fără o cauză clară. Mai precis, se caracterizează prin senzația de plinătate în timpul sau după o masă, sau prin senzația de arsură în abdomenul mijlociu superior, chiar sub coaste (nu neapărat asociată cu mesele). Simptomele pot fi destul de severe pentru a interfera cu terminarea meselor sau participarea la activități zilnice obișnuite.
Cei cu dispepsie funcțională trec adesea prin teste multiple precum endoscopie superioară, scanare CT și studiu de golire gastrică, potrivit health.harvard.edu. În ciuda simptomelor adesea severe, nu este identificată nicio cauză clară (cum ar fi cancerul, boala ulcerului sau alte inflamații).
Refluxul acid, stomacul și intestinul subțire
Deoarece nu există o cauză clară a simptomelor, tratamentul dispepsiei funcționale este dificilă. Primul pas în tratament este de obicei verificarea bacteriilor numite H. pylori care pot provoca inflamații ale stomacului și ale intestinului subțire. Dacă H. pylori este prezent, persoana este tratată cu o cură de antibiotice.
Pentru cei fără infecție cu H. pylori sau cu simptome care persistă în ciuda eliminării acestei bacterii, următoarea etapă este de obicei un studiu cu un inhibitor al pompei de protoni (IPP). IPP, care include omeprazol (Prilosec), esomeprazol (Nexium) și lansoprazol (Prevacid), suprimă producția de acid a stomacului. IPP poate ajuta acei pacienți ale căror simptome de FD sunt determinate parțial de boala de reflux acid. IPP poate reduce, de asemenea, concentrația anumitor celule inflamatorii din duoden (prima parte a intestinului subțire), care poate juca, de asemenea, un rol semnificativ în dispepsia funcțională.
Conexiunea creier-intestin
Antidepresivele triciclice (TCA) sunt o altă clasă de medicamente care sunt adesea folosite pentru a trata dispepsia funcțională. La unii oameni, se consideră că boala se datorează unei interacțiuni anormale creier-intestin. Mai exact, acești indivizi pot avea nervi senzitivi hiperactivi care furnizează tractul GI sau procesarea anormală a durerii de către creier. Se consideră că TCA cum ar fi amitriptilina (Elavil), desipramina (Norpramin) și imipramina (Tofranil) modulează această conexiune anormală creier-intestin. Atunci când sunt utilizate pentru dispepsia funcțională, TCA-urile sunt, de obicei, prescrise în doză mică, unde nu exercită niciun efect antidepresiv semnificativ.
Cu toate acestea, o mare parte din persoanele cu dispepsie funcțională au, de asemenea, anxietate, depresie sau alte afecțiuni de sănătate mintală.
Abordarea acestor afecțiuni, adesea cu ajutorul unui psihiatru sau psiholog, poate îmbunătăți, de asemenea, simptomele afecțiunii. Terapia psihologică nu a fost la fel de larg studiată ca medicamentele, dar un număr mic de studii au sugerat că intervențiile psihologice precum terapia cognitiv comportamentală pot fi chiar mai eficiente decât medicația; s-a arătat că aceste intervenții rezolvă simptomele dispepsiei funcționale la unul din trei pacienți selectați corespunzător. În comparație, chiar și cele mai eficiente tratamente medicale duc la ameliorarea simptomelor la aproximativ unul din șase persoane tratate.
Stomacul, disconfort după masă
Când mâncăm, partea superioară a stomacului se relaxează, extinzându-și volumul stomacului pentru a face loc alimentelor. Mulți pacienți cu dispepsie funcțională au un reflex de acomodare afectat, iar acest lucru poate contribui la disconfortul post-masă cu care se confruntă multe persoane cu această afecțiune.
Din păcate, nu există medicamente special pentru asta. Cu toate acestea, buspirona (Buspar), un medicament utilizat în mod normal pentru anxietate, se crede că îmbunătățește acomodarea stomacului și s-a dovedit că într-un număr mic de studii este eficient în tratarea FD. Medicamentele care fac stomacul să se golească mai repede pot fi, de asemenea, încercate. Cu toate acestea, multe medicamente procinetice sunt asociate cu efecte adverse semnificative și doar unul care a fost studiat, metoclopramida (Reglan), este disponibil pentru utilizare clinică în Statele Unite.
Cercetările recente au sugerat, de asemenea, că modificarea activității nervului vag (cel mai mare nerv care transportă semnale între creier și stomac), poate îmbunătăți acomodarea gastrică. Cu toate acestea, cercetarea acestui tratament este în stadii incipiente, iar eficacitatea acestuia în ameliorarea simptomelor nu a fost încă studiată la grupuri mari de pacienți.
Tratamente limitate
În timp ce studiile au arătat că tratamentele menționate mai sus funcționează mai bine decât placebo, mulți pacienți nu au o îmbunătățire semnificativă a simptomelor cu aceștia. Într-adevăr, chiar și cele mai eficiente medicamente anti-FD rezolvă doar simptomele la unul din șase pacienți. Ca urmare a acestei eficacități limitate, studiile recente au avut în vedere remedii care nu sunt utilizate în mod tradițional în medicina occidentală.
FD rămâne o provocare semnificativă pentru pacienți și medici deopotrivă. Unii pot asigura confortul că FD nu este o afecțiune periculoasă din punct de vedere al riscului de deces al pacienților. (Un studiu asupra a peste 8.000 de pacienți urmăriți timp de 10 ani nu a arătat nicio creștere a riscului de mortalitate la persoanele cu TF comparativ cu cei fără TDA).
Totuși, simptomele deranjante și frecvente rămân o sursă de frustrare pentru mulți.
-
Cum faci renumita salată Coleslaw: rețeta cremoasă și irezistibilă07.11.2025, 21:59
-
Cum pot ceaiul și cafeaua să-ți "fure" fierul din corp07.11.2025, 19:26
-
Este bine să îți îndepărtezi părul facial? Ce spun medicii07.11.2025, 17:32
-
-
Avocado și ou, combinația nutritivă care îți transformă sănătatea07.11.2025, 14:23
5 alimente care îți distrug flora intestinală. Le mănânci zilnic! Iată cu ce le poți înlocui
Molecula care protejează celulele de cancerul hepatic. Are rol de gardian
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
EXCLUSIV Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
Alertă în patru destinații turistice. Virusul care ucide în tăcere și îți poate distruge ficatul
Ai dureri de burtă? Poate ai pungi în colon sau diverticuloza. Află dacă suferi de boala asta
EXCLUSIV Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Studiu: Eficiența combinată a simvastatinei și rifaximinei în tratarea cirozei hepatice severe
Vitamina B12, asociată cu prevenția pancreatitei acute
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.
HMB, suplimentul pentru tratarea cirozei. Îmbunătățește viața pacienților cu ciroză
Acest supliment alimentar ar putea ajuta la repararea ficatului, iar beneficiile sunt importante.
UDCA, suplimentul dietetic în tratamentul cancerului hepatic. Modifică mediul imun
Suplimentele alimentare, asociate cu riscuri hepatice. Pot duce la mari probleme de sănătate
Suplimentele alimentare sunt asociate cu riscuri hepatice.
Povestea femeii care a fost diagnosticată cu cancer în stadiul 4. Semnele ignorate care au dus la răspândirea cancerului
Legătura dintre bacteriile orale și riscul de cancer colorectal în funcție de localizare. Două bacterii cresc riscul de cancer colorectal
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
EXCLUSIV Chisturile pancreatice, ce sunt și când devin canceroase. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Criterii de risc: durerea, icterul, markerii tumorali
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
EXCLUSIV Cancerul care omoară cei mai mulți români. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Principala cauză de deces
Ce spun arsurile la stomac despre sănătatea ta și când devin un semnal de alarmă
EXCLUSIV Cancerul de pancreas, greu de diagnosticat. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Speranța de viață e mică. Moment dificil
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
Virusul Epstein-Barr (EBV) provoacă boala Crohn. Persoanele infectate au de 3 ori mai multe șanse să facă această boală a intestinului
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
Un medic dezvăluie cele 7 boli care apar imediat după sărbători: Se agravează imediat
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. Ce se întâmplă, de fapt, cu alimentele când ajung în stomac
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
De ce apare refluxul gastroesofagian. Explicații simple pe care trebuie să le știi
Colibactina, toxina bacteriană care lasă amprente genetice și declanșează cancerul colorectal la tineri
Bomba din organism care declanșează cancerul. Duce la o explozie de boli oncologice.
