Carnea, alimentul care ne scurtează viața. Ce s-a descoperit despre ea și ce provoacă în corp

Carnea nu trebuie să fie în centrul alimentației umane. Asta este concluzia reînnoită un grup renumit de oameni de știință, publicată vineri în revista The Lancet.

Aproximativ 100 de experți în nutriție, mediu și sănătate publică au reafirmat că o dietă bazată pe fructe, legume, cereale integrale și nuci, dar cu un consum redus de carne și lactate, ar putea preveni anual până la 15 milioane de decese la nivel global.

Recomandările comisiei Eat-Lancet

Consumul de carne roșie ar trebui limitat la 15 grame pe zi, iar raportul recomandă:

• 200 g legume
• 300 g fructe
• 210 g cereale integrale
• 250 g lactate
• 30 g pește sau fructe de mare
• 30 g carne albă

Raportul precizează că aceste valori sunt orientative și pot varia, însă dieta propusă, denumită "dieta pentru sănătate planetară", are la bază dovezi solide privind reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer, diabet și alte boli cronice.

În plus, aceasta este asociată cu o scădere de 27% a riscului de deces prematur.

O dezbatere intensă

Prima versiune a raportului, publicată în 2019, a stârnit reacții puternice. Industria agroalimentară a respins recomandările ca fiind "caricaturale" sau "periculoase", în timp ce comunitatea științifică le-a primit în mare parte pozitiv. Ulterior, investigații independente au arătat că unele campanii de dezinformare online au fost orchestrate chiar de actori din industria cărnii și lactatelor.

Noul raport din 2025 include o secțiune extinsă privind justiția socială, subliniind necesitatea unor condiții de muncă decente pentru angajații din industria agroalimentară și acces echitabil la alimente sănătoase. În prezent, aproape jumătate din populația globală - 3,7 miliarde de oameni - nu are acces sigur la hrană sănătoasă, la un mediu curat sau la un salariu decent.

Beneficii pentru planetă

Pe lângă avantajele pentru sănătatea umană, adoptarea „diete pentru sănătate planetară” ar putea reduce semnificativ presiunea asupra mediului. Sistemele alimentare actuale generează 30% din emisiile de gaze cu efect de seră și contribuie la depășirea "limitelor planetare" care mențin echilibrul vieții pe Pământ.

Autorii raportului subliniază că dacă omenirea ar trece la acest tip de alimentație, iar politicile climatice ar fi consolidate, emisiile globale ar putea scădea cu mai mult de jumătate, echivalentul închiderii tuturor centralelor pe cărbune de pe planetă.

Ce pot face guvernele

Printre măsurile propuse se numără:

• impozitarea alimentelor nesănătoase,
• subvenționarea fructelor și legumelor,
• protejarea pădurilor și a habitatelor naturale,
• politici publice care să promoveze accesul echitabil la hrană.