Legătura între IQ și dificultățile de ascultare în spații aglomerate

Cercetătorii americani au descoperit că abilitatea de a distinge vorbirea în medii zgomotoase nu depinde exclusiv de sănătatea urechilor, ci și de nivelul cognitiv al fiecărei persoane.

Inteligența, un factor-cheie în procesarea vorbirii în spații aglomerate

Ești într-o cafenea aglomerată și încerci să porți o conversație cu un prieten, dar abia îi distingi vocea în vacarmul din jur. De multe ori, primul gând este că problema ține de auz. Însă un studiu recent publicat în revista PLOS One sugerează că dificultatea de a percepe clar vorbirea în astfel de condiții ar putea fi mai degrabă legată de capacitatea cognitivă decât de funcționarea urechilor.

Cercetarea, realizată de un grup de specialiști de la, a analizat trei categorii de participanți – persoane cu autism, persoane cu sindrom alcoolic fetal și un grup de control neurotipic – și a descoperit o asociere semnificativă între nivelul de inteligență și performanța în perceperea vorbirii în medii zgomotoase, chiar și în cazul persoanelor cu auz clinic normal.

„Relația dintre capacitatea cognitivă și performanța în percepția vorbirii a depășit categoriile de diagnostic. Acest lucru a fost constant în toate cele trei grupuri”, a explicat Bonnie Lau, autoarea principală a studiului și cercetător la Departamentul de Otolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială din cadrul University of Washington.

Studiu: percepția vorbirii și IQ-ul merg mână în mână

Deși cercetarea a fost realizată pe un eșantion restrâns – mai puțin de 50 de participanți – rezultatele sugerează că inteligența este unul dintre factorii importanți care influențează modul în care oamenii procesează informațiile auditive în contexte complexe, cum ar fi sălile de clasă sau evenimentele sociale.

Participanții, cu vârste între 13 și 47 de ani, au fost împărțiți astfel: 12 persoane cu autism, 10 cu sindrom alcoolic fetal și 27 de persoane neurotipice. Toți au trecut mai întâi printr-un screening audiologic care a confirmat un auz normal.

Ulterior, au fost supuși unui test de ascultare prin căști, în care trebuiau să urmărească vocea principală a unui vorbitor, în timp ce două voci de fundal începeau să vorbească simultan. Sarcina lor era să selecteze pe un ecran cutia colorată și numerotată corespunzătoare instrucțiunilor rostite de vorbitorul principal, în timp ce zgomotul de fond creștea treptat.

După acest test auditiv, participanții au fost evaluați prin teste standardizate de inteligență verbală și nonverbală, precum și de raționament perceptiv. Rezultatele au arătat o corelație semnificativă între scorurile de IQ și capacitatea de a distinge vocea țintă în „haosul” sonor.

Ascultarea în medii zgomotoase: o provocare complexă pentru creier

„Ascultarea eficientă într-un mediu complex presupune un efort cognitiv intens”, a explicat Lau. „Trebuie să segregăm fluxurile de vorbire, să ne concentrăm selectiv asupra persoanei relevante și să suprimăm zgomotele concurente. Apoi, trebuie să decodăm fonemele, să recunoaștem silabele și cuvintele, și să înțelegem sensul. Chiar și indiciile sociale, cum ar fi zâmbetul sau aprobarea prin gesturi, contribuie la încărcarea cognitivă a comunicării în zgomot.”

Acest proces explică de ce unele persoane cu auz perfect pot totuși întâmpina dificultăți în conversațiile din restaurante sau din alte medii zgomotoase. „Nu trebuie să ai o pierdere de auz pentru a te lupta cu ascultarea într-un restaurant sau într-un context real provocator”, a adăugat cercetătoarea.

Implicații practice: de la clase școlare la tehnologie asistivă

Concluziile studiului demontează un mit comun – acela că dificultățile de ascultare sunt întotdeauna legate de probleme auditive periferice – și sugerează posibile soluții practice.

Pentru persoanele neurodivergente sau cu abilități cognitive mai scăzute, evaluarea mediilor sonore ar putea ajuta la conceperea unor intervenții eficiente, cum ar fi mutarea copiilor în primele rânduri la școală sau utilizarea tehnologiilor asistive pentru auz.

„Acest tip de abordare personalizată poate face diferența între un mediu care frustrează și unul care sprijină învățarea și comunicarea eficientă”, a concluzionat Lau.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu specialiști de la UW Autism Center, Institute for Learning and Brain Sciences și mai multe departamente universitare din domeniile bioingineriei, epidemiologiei, pediatriei, radiologiei și științelor auditive