Intervenție chirurgicală extrem de complexă la un bolnav vindecat de COVID. Cum se simte pacientul de 67 de ani

Medicii de la secția Chirurgie I a Spitalului Militar Central din București au operat un pacient de 67 de ani, aflat în convalescență după COVID, de pancreatită extremă. Intervenția a avut loc pe 1 octombrie și, scriu reprezentanții Spitalului pe Facebook, a fost ”cu un grad de complexitate foarte ridicat, atât din punct de vedere al abordării chirurgicale, cât și al managementului anestezic și de terapie intensivă postoperatorie, acesta fiind primul caz de chirurgie pancreatică extremă efectuată la un pacient în convalescență după infecție recentă cu SARS-COV 2”.

Pacientul a aflat în urma unui CT toraco-abdominal - făcut din cauza COVID - că are o tumoare la pancreas.

Fragmente din postarea Spitalului Militar București de pe Facebook:

* ”Ca date clinice preoperatorii, pacientul prezenta un Status nutriţional alterat moderat, în contextul bolii oncologice; Anemie uşoară; Diabet zaharat tip 2 şi Hipertensiune arterială, ambele relativ bine controlate terapeutic. La admisia în Secția Chirurgie I, testarea RT-PCR SARS-COV2 a fost negativă, dar testele serologice au evidențiat prezența aticorpilor Anti SARS-COV 2 IgM și IgG. Intervenția chirurgicală a durat aproximativ 10 ore, fiind extrem de laborioasă și a reprezentat o provocare atât din punct de vedere chirurgical, cât și din punct de vedere al managementului anestezic.

Protocolul chirurgical, aplicat în acest caz, a constat într-o duodenopancreatectomie totală, în bloc, cu rezecția axului venos mezenterico-port, limfodisecție radicală locoregională extinsă, conform unei tehnici moderne de chirurgie pancreatică avansată. Conform standardelor medicale aplicate la nivel internațional, protocoalele chirurgicale complexe, care vizează cancerul pancreatic, au un grad de dificultate foarte ridicat și necesită o abordare multidisciplinară complexă, în echipe supraspecializate în tratamentul acestei afecțiuni.

Intervenția chirurgicală s-a desfășurat fără incidente majore, iar bolnavul a fost admis, postoperator, în serviciul de Terapie Intensivă, unde au fost continuate protocoalele terapeutice specifice acestor cazuri (analgezie, antibioterapie, corectarea oscilaţiilor glicemice şi a dezechilibrelor volemice şi hematologice etc).

Evoluţia postoperatorie a fost grevată, în mod particular în acest caz, probabil în contextul unei imunodepresii post-COVID 19, fruste, reziduale, nedecelabile prin teste paraclinice uzuale, dar şi al bolii neoplazice şi al agresiunii specifice induse de actul anestezico-chirurgical, de către survenirea postoperatorie precoce a unui sindrom septic sever, cu răsunet clinic asociat important (disfuncţie cardiovasculară şi insuficienţă renală), fără germene identificabil microbiologic şi fără o poartă de intrare obiectivabilă, în ciuda screeningurilor repetate, şi cu evoluţie favorabilă sub antibioterapie cu spectru larg şi terapie antifungică empirică.

Pacientul a fost externat, din Secţia ATI, la 6 zile postoperator, cu stare bună fără disfuncţii de organ, cu reluarea posibilităţii alimentării şi hidratării orale şi control glicemic satisfăcător. În cea de-a zecea zi postoperator, pacientul a fost readmis în Secția Terapie Intensivă, pentru deteriorarea, bruscă şi severă, a statusului neurologic. Au fost excluse, pe rând, suspiciunile de Tromboză cerebrală; Accidentul vascular ischemic; Sindroamele de debit cardiac inadecvat; cauzele metabolice ale comei; Meningita bacteriană, persistând suspiciunea unei afectări encefalitice tardive COVID 19 (anticorpi anti SARS COV2 izolaţi în LCR), dar, din punct de vedere medical, aceasta a fost greu de argumentat, clinic şi paraclinic.

Cu tratamentul nespecific anterior menţionat, starea clinică a pacientului s-a ameliorat în următoarele 36 h, fapt ce a permis ca pacientul să fie extubat şi retransferat, în următoarea zi, pe Secţia Chirurgie 1.

Ca particularitate a cazului ar fi de menţionat anvergura majoră a intervenţiei chirurgicale, aplicată în cazul unui pacient oncologic, la care s-a asociat infecţia recentă, vindecată aparent, cu virusul SARS-CoV-2. Această asociere de diagnostice a condus la deteriorarea statusului nutriţional al pacientului şi, implicit, la scăderea răspunsului organismului, din punct de vedere biologic şi imunologic, fapt care a avut drept consecinţă o stare postoperatorie prelungită, cu prognostic rezervat privind evoluţia stării de sănătate, dat fiind apariţia unor complicaţii septice, evenimente medicale rezolvate cu succes.În opinia noastră, acesta este primul caz de chirurgie pancreatică extremă efectuată la un pacient în convalescență după infecție recentă cu SARS-COV 2, cu implicații importante și amenințătoare de viată pentru bolnav, neexistând încă date in literatura de specialitate pentru abordarea unor astfel de cazuri”.