Rezistența la antibiotice pentru infecții la stomac, dublată în 20 de ani

Studiul, prezentat la United European Gastroenterology (UEG) Week Barcelona 2019 și care a inclus 1.232 de pacienți din 18 țări din toată Europa, a investigat rezistența la antibiotice administrată în mod regulat pentru infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori), o bacterie dăunătoare asociată cu ulcer gastric, limfom și cancer gastric.

Rezistența la claritromicină, unul dintre cele mai consacrate antimicrobiene utilizate pentru eradicarea H. pylori, a crescut de la 9,9% în 1998 la 21,6% anul trecut, cu creșterea rezistenței observată și pentru levofloxacină și metronidazol.

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile dezvoltă capacitatea de a supraviețui expunerii la medicamente menite să le omoare sau să oprească creșterea lor. Este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale astăzi, provocând peste 750.000 de decese în fiecare an (conform ReAct AMR, The global threat of antibiotic resistance) și, fără acțiuni urgente, acest număr va crește dramatic în viitor.

Opțiunile de tratament se reduc treptat

Prezentând studiul, cercetătorul principal profesor Francis Megraud, a explicat, „Infecția cu H.pylori este deja o condiție complexă de tratat, necesitând o combinație de medicamente. Odată cu creșterea într-un ritm alarmant de aproape 1% pe an a ratei de rezistență la antibiotice utilizate frecvent, cum ar fi claritromicina, opțiunile de tratament pentru Helicobacter pylori (H. pylori) vor deveni progresiv limitate și ineficiente dacă strategii de tratament noi rămân nedezvoltate. Eficacitatea redusă a terapiilor actuale ar putea menține ratele de incidență ridicate ale cancerului gastric și alte condiții, cum ar fi boala ulcerului peptic, dacă rezistența la medicamente continuă să crească în acest ritm".

H. pylori este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la om și se estimează că este prezentă la jumătate din populația lumii. Bacteria duce la inflamația mucoasei stomacului și anume gastrită, care poate duce la ulcere peptice. Helicobacter pylori este, de asemenea, cel mai important factor de risc pentru cancerul gastric, a șaptea cauză principală de deces prin cancer în Europa și a treia la nivel mondial (conform European Cancer Information System, Incidence and mortality).

În ultimii ani, rezistența la antibiotice H. pylori a devenit o problemă proeminentă și urgentă pe tot globul. Subliniind gravitatea situației, în 2017, Organizația Mondială a Sănătății a identificat Helicobacter pylori rezistent la claritromicină drept o bacterie cu prioritate ridicată pentru cercetarea și dezvoltarea antibioticelor.

Italia de Sud, Croația și Grecia, cele mai mari probleme

De asemenea, studiul a constatat că ratele de rezistență primară la claritromicină, la H. Pylori, au fost cele mai ridicate în Italia de Sud (39,9%), Croația (34,6) și Grecia (30%), aliniat la rapoartele anterioare care arătau că atât Italia cât și Grecia vor avea cel mai mare număr de decese cauzate de rezistența antimicrobiană în rândul membrilor UE până în 2050. Nivelurile ridicate de rezistență expuse în aceste țări au fost atribuite supra-consumului de antibiotice pentru afecțiuni inclusiv gripa și răceala, și lipsa sprijinului instituțional pentru strategiile de reducere a rezistenței la antibiotice.

„Concluziile acestui studiu sunt îngrijorătoare, deoarece H. pylori este principala cauză a bolii peptice și a cancerului gastric", a comentat Mário Dinis-Ribeiro, președintele Societății Europene de Endoscopie Gastrointestinală. „Rezistența crescândă a H. pylori la o serie de antibiotice utilizate frecvent poate pune în pericol strategiile de prevenție".

Țări participante la studiu au fost Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Italia de Sud și Spania.